,,Oscar și Tanti Roz”, de Eric-Emmanuel Schmitt- prezentare Pupăză Antonio, Club IMAGO, Liceul Tehnologic Nr.2, Tg-Jiu.

De ce am ales cartea Oscar și Tanti Roz? Am fost atras de titlu. Am dedus că o să fiu cuprins de un șir de întâmplări ieșite din comun după numele doamnei ROZ. M-am surprins eu însumi descoperind că așteptările mi-au fost luate pe nepregătite. Nici nu aș fi crezut că o să fiu tulburat, emoționat, că pot să înțeleg acum din altă perspectivă anumite lucruri.

Cine e Oscar? Oscar este un băiețel de zece ani care este bolnav de o boală incurabilă și locuiește într-un spital alături de alți copii asemenea lui, bolnavi. El este special prin scrisorile sale inedite pe care le adresează oare cui? Lui Dumnezeu, căruia i se confesează ca unui prieten foarte bun și își spune povestea.

Încercările de a rezista în fața bolii, tratamentul care nu dă rezultate, îl apropie de gândul că ar putea să ,,călătorească” destul de curând într-o altă ,,lume”, lumea de dincolo. Cei din jur îi ascund adevărul pentru a-l proteja, însă un singur om își asumă să-i dezvăluie cum stau lucrurile: bătrâna infirmieră, Tanti Roz.

Vestea legată de posibila ,,dispariție” a copilului îi sperie pe părinții lui, care nu au puterea interioară să-l vadă, tocmai pentru că nu pot să accepte. Copilul trăiește o furtună de sentimente și chiar îi mărturisește infirmierei că-și urăște părinții.

Pentru că zilele îi sunt numărate, Tanti Roz are inițiativa de a-i contura o altă imagine asupra lui însuși și să se folosească de imaginație, astfel încât să-și închipuie că trăiește succesiv, în fiecare zi, o altă etapă a existenței sale.
Începând chiar din ziua imediat următoare, Oscar își ,,trăiește” adolescența și se îndrăgostește de Peggy Blue a cărei boală o face să devină albastră.

Băiatul continuă scrisorile sale către Dumnezeu în fiecare nouă etapă a vieții sale. El scrie treisprezece scrisori, ajungând la vârsta de 110 ani, cea de-a paisprezecea scrisoare fiind scrisă de Tanti Roz.

Aș putea să mai dau alte detalii, însă care ar fi farmecul acestei cărți? Pot spune doar că este o carte de suflet, care te apropie de tine însuți și, să nu uităm, de Dumnezeu.

Recomandarea mea sinceră este să vrei să-ți deschizi sufletul, să citești în liniște și să încerci să înțelegi.

Pupăză Antonio, clasa a IX- a B