Ziua Poeziei
21 martie 2020
Scrisoare domnului Hölderlin
Octavian Paler
Aţi scris undeva într-un vers: La ce bun poetul, în vreme de secetă? Şi tocmai asta îmi dă îndrăzneala să mă adresez unui mare poet şi să spun că adevăratul curaj, adevăratul curaj al poeziei nu este probabil să cânte ploile când toată lumea le vede, adevăratul ei curaj e să vadă cerul pârjolit şi să spere. Şi înainte de a fi ploaie adevăratăcare udă câmpurile, ploaia să fie astfel speranţă şi cântec.
Poetul
anunţă cetăţii, pământului că ploaia există,
anunţă oamenilor că au datoria să spere. Un poet
în faţa unui cer ars, în faţa unui câmp pârjolit
şi care nu e în stare să cânte şi să creadă în ploi,
să ne aducă aminte că ploaia există, că ea va înflori pământul bolnav,
aşadar un poet care nu e un profet al speranţei,
un poet cu buzele arse care nu simte nevoia să cânte ploile lumii
n-a înţeles că poezia e în primul rând o formă a speranţei.
La ce bun poetul în vreme de secetă?
Să cânte ploile tocmai atunci,
când avem cea mai mare nevoie de ele, când ne lipsesc și ne dor,
Când soarele arde și mâinile miros a îndoială,
Când arbori de nisip se risipesc la cea mai mcă adiere,
Când amintirile au gust de eroare și speranța e un cuvânt dificil
Și cel care cântă ploile riscă să fie disprețuit și iubit
Chiar cu pietre urmărit de zei și de oameni
Pentru nebunia și curajul său care cântă
Ploile, care cântă torentelecând oameni ridicând brațele
Rămân răstigniți în aer ca pe dealul Golgotei. Cine să anunțe ploile
Dacă nu poezia? Cine să aibă curajul să vadă pe cerul gol nori de ploaie,
Cine să-și ia riscul de a profeți ploile dacă nu poezia,
Cea care a stat cu grecii sub zidurile Troiei
Și cea care a coborât cu Dante în Infern.
Octavian Paler, „A doua iubire” în Scrisori imaginare
Ziua poeziei pe Facebook
I. O PROPUNERE. După Mărțișoare/Cărțișoare al doilea digieveniment urma să fie Ziua Poeziei. Dar a fost 11 martie și s-au închis școlile. Am ezitat mult, gândindu-ne că probabil nimeni nu mai are nevoie de poezie zilele acestea. Dar până la urmă am decis să o sărbătorim, numai că ne vom muta cu totul pe grupul Lecturiadei 2020 de pe Facebook: https://www.facebook.com/groups/1990804990946055/
Poate zilele acestea avem nevoie mai mult decât oricând de poezie.
Vă propun să ascultăm la început conferința lui Mircea Cărtărescu despre etic și estetic, despre omul clasic și omul recent, despre idealul clasic transcendental construit concentric – civilizație àcultură à artă àliteratură à poezie à cu miezul ei fierbinte lirismul „cisternă de aur în interiorul sufletului omenesc” și „lumea în care trăim”, o lume a tehnologiei, a omului recent desfăcut în bucăți, a civilizației fără cultură – tolerată aceasta doar în măsura în care este dizolvată în social, a artei fără literatură, a literaturii fără poezie, a poeziei fără lirism… (am rezumat aproximativ minutele 35-42)
https://www.facebook.com/groups/1990804990946055/wp/1433783086792918/
Una dintre ideile la care se întoarce mareu în februarie 2020 Mircea Cărtărescu este: „Nu știm încotro ne îndreptăm…” După nici o lună lumea s-a schimbat vertiginos. Și proiectul nostru despre care credeam că va fi cel puțin tot atât de ofertant ca primul nu-și mai are locul în formula inițială. Nu numai că nu ne mai putem întâlni față în față, în clase și în cercuri ca să experimentăm „jocul de-a poezia”, ci cred că și „omul recent” din fiecare dintre noi s-a schimbat − și-a descoperit spaimele, speranțele, nevoia de a exista împreună nu numai rațional, ci și cu sufletul. Poate e pe cale să-și redescopere incandescența trăirilor, „intensitatea pe care o are țipătul.”. Poate suntem pe cale să ne întoarcem în alt fel la poezie.
În grupul nostru cei mai mulți suntem profesori și elevi. Faceți abstracție de aceasta. Nu vă mai gândiți ca profesori la cum aș preda această poezie ca să ajung la elevi și nici ca elevi nu vă gândiți la cum aș vorbi despre această poezie ca să fiu pe placul profesorului și să-mi impresionez colegii. Nu vă mai gândiți la temă, motive, mesaj, structură metrică, imagini, contextualizare, interpretare etc., note și examene.
Ca să avem un punct de pornire, am făcut pentru afiș o listă cu poeți. Însă e lista mea în care și-au spus cuvântul și preferințele mele, și ceea ce am învățat despre poezie și m-am străduit să-i învăț pe alții că e poezie bună (se subînțelege, bună din varii motive). Folosiți lista doar ca un pretext, puteți face abstracție de multe nume din ea, o puteți completa cu altele dar citiți săpămâna aceasta poezie măcar câteva minute pe zi. Citiți doar și lăsați-vă umpluți de poezie până se revarsă din voi așa cum vi se întâmplă când vă lăsați umpluți de muzică. Nu știu cum să vă explic mai bine. Nu cred că nu ați fost urmăriți măcar o dată în viață de un vers pe care vi-l repetați obsesiv ca pe un refren. La un moment dat îl uitați, nu se știe din ce pricini sau îl înlocuiați cu altul. Dar rămânea undeva în amintire și din când în când ieșea pe nu știu ce căi la suprafață și retrăiați cu intensitate starea de atunci. Și era bine. Vă simțeați împliniți. Sunt convinsă că veți înțelege ceea ce am vrut să vă spun atunci când o veți asculta pe Oana Pellea, citind o poezie a lui Nichita Stănescu.
Nichita Stănescu, „Îngerul cu carte in mână”
https://www.youtube.com/watch?v=QnpCYUY5-Zs&fbclid=IwAR1T2d0lPYokmRH_5dJiwrOEzVAQl_1PL60LkOmCC2TN0MNiV1xnh62VA
- Vă rog să citiți zilnic măcar 15 minute poezie. Dacă înmulțim 3.500 câți suntem acum cu 15 câte ore de citit poezie rezultă?
- Îi rog pe profesori să facă același lucru cu elevii lor în orele online. Sunt convinsă că va fi o experiență unică pentru ei.
- Pentru că suntem déjà o comunitate rodată, vă rog să trimiteți/postați pe grup versul/versurile/poezia care vă reprezintă. Așa ne construim și ca o republică a cititorilor de poezie.
- Pentru că suntem postmoderni/postpostmoderni/neoromantici/metamoderniști și ne place tehnologia digitală, puteți să vă transpuneți trăirile de cititori de poezie în imagine, video, animație, filmuleț
II. CÂTEVA RĂSPUNSURI
Marcela Ciobănuc de la Sibiu: Elevii claselor a IX de la Colegiul Național Gh. Lazăr și-au deschis sufletele în fața Poeziei, aducând în „dialog” poeți precum Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov etc. În urma lecturii, fiecare elev și-a ales poezia preferată din care a selectat doar două versuri (nu le-a fost ușor), pe care le-am integrat aleatoriu într-un Poem-mozaic (ceva asemănător textelor dadaiste).
În cadrul Proiectului „Lucian Blaga – valori europene”, doi dintre elevii mei au realizat filmul „Pași spre eternitate ”, inspirat din poezia blagiană, ca semn de recunoaștere a universalității discursului poetic.
https://www.facebook.com/100009070166998/videos/pcb.3315543758472165/2465193110459670/?type=3&theater&ifg=1
Claudia Stan Fodor de la Bacău: „Săptămâna aceasta (16-20 martie 2020) am profitat de posibilitatea de a pune în valoare abilitățile tehnice, literare, artistice ale elevilor mei, folosite pentru ora de română on-line. Le-am propus elevilor de la clasele a X-a (Colegiul Economic „Ion Ghica”) să POE-TRIM împreună, adică să creăm prezentări video pe baza unor texte ale poetei Ileana Mălăncioiu. Denumirea activității include aspectele pe care aceștia le-au avut în vedere: POE (poezie) – T(ext)R(recitat)I(magini)M(uzică). Desigur, asocierea numelui lui Edgar Poe cu cel al poetei contemporane nu este întâmplătoare… Vă împărtășesc doar câteva dintre minunatele rezultate!
https://www.facebook.com/claudia.stanfodor/videos/pcb.3309956162364258/2710834792348768/?type=3&theater&ifg=1
Ramona Mocanu tot de la Bacău:În 17 martie le-am solicitat elevilor să citească afișul-listă cu numele unora dintre cei mai cunoscuți poeți români și din literatura universală propus pe grupul Lecturiada 2020 și să-și întocmească o listă personală cu cei despre care au mai auzit și/sau cei dintre ale căror poezii au citit deja. După aceea le-am cerut să-și aleagă câte un poet român și unul străin din lista celor „necunoscuți” până acum (le-am postat și o completare la lista de pe grup, pentru a avea de unde alege) și să realizeze despre fiecare câte o prezentare în PowerPoint/Prezi care să cuprindă următoarele elemente/piese:
- Date biografice despre fiecare dintre cei doi poeți (lucruri esențiale: când și unde s-a născut, eventual a murit; o imagine cu respectivul/a poet/ă; ce premii importante a primit sau la care a fost nominalizat; lucruri interesante din viața sa);
- Textul integral al unei poezii la alegere din opera poetului despre care a făcut cercetarea;
- Răspunsul dezvoltat la întrebarea „de ce ți-a plăcut/ce ți-a plăcut la această poezie?”;
- Care sunt emoțiile/sentimentele/stările pe care ți le-a transmis poezia? Numește-le!
- Asociază poemul ales unei alte manifestări artistice care îl ilustrează (fotografie, desen, muzică, sculptură, dans etc.);
- Bibliografie și/sau webografie utilizată pentru realizarea proiectului.
Viorica Oleinic, de la Chișinău: Le-am propus elevilor mei dintr-a noua o aventură „poezească”, dar fără obligații, pentru că știu cât sunt de încărcați. Și au răspuns. Chiar dacă nu foarte mulți, au făcut-o frumos. Le-am propus să ilustreze în Canva sau Fotojet o strofă sau un vers dintr-o poezie pe care au studiat-o sau care le place. (Despre și pentru rostul ilustrării tot scriu și pledez în ultimii doi ani, cel puțin.)
https://www.facebook.com/100000405783785/videos/pcb.2930877863602378/2930853043604860/?type=3&theater&ifg=1
Ramona Carcea, Botoșani: Inspirați de o idee prezentată de Ziua Poeziei pe această pagină, am căutat poezia în pagini de roman. Exercițiul a „dat roade” la toate clasele. Iată-le!
https://www.facebook.com/dana.carcea/videos/pcb.3344851375541403/3641452199258582/?type=3&theater&ifg=1
Camelia Circa-Chirilă, Arad: Și dacă tot e Ziua Poeziei, câteva diapoezii realizate de membrii cercului nostru.
III. GÂNDURI DESPRE POEZIE. „Ce este poezia în vremuri de restriște?”
De la Marinela-Anca Teleagă și elevii ei de la Colegiul Tehnic Rădăuți
*cântec de laudă: „Cântați slavă Numelui Său” (Psalmul 66), trimiteri la primele texte versificate din literatura română, Psaltirea pre versuri tocmită, Mitropolitul Dosoftei.
*urlet de disperare: „Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit? „(Psalmul 22) analiza comparativă cu Psalmii arghezieni.
*strigăt de ajutor: „Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele, scoate-mă la loc larg când sunt la strâmtoare!” (Psalmul 4), descoperirea unor asemănări și deosebiri între Psalmii lui David și cei ai autorilor interbelici.
*soluție salvatoare: „Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui.” (Psalmul 9) identificată și în poezia Psalm de Lucian Blaga:„Iată, stelele intră în lume / deodată cu intrebătoarele mele tristeți. / Iată, e noapte fără ferestre – n afară. / Dumnezeule, de-acum ce mă fac? / În mijlocul tău mă dezbrac. Mă dezbrac de trup / ca de-o haină pe care-o lași în drum. „
Și de la Delia Maier din București: Am cerut ajutorul unor prieteni adolescenți, tocmai spre a îndrepta reflecția către tânăra generație, adesea acuzată (și pe bună dreptate, de multe ori) de blazare, autosuficiență, lipsă de empatie.
*„La ce bun poeții în vreme de restriște spirituală”, se întreba Friedrich Hölderlin acum mai bine de un secol și jumătate, un poet care trăise în timpul gloriei lui Goethe, în timpul miraculos al lui Beethoven. Ei bine, consider că poezia poate fi ocrotitoare pentru suflet în general, dar mai ales în vremuri ca acestea, de cumpănă.
*„În primul rând, poezia privită ca o stare de spirit, ca un mijloc de meditație, s-a dovedit a fi un prilej de exprimare ce, pentru mulți oameni, era esențial, chiar și în vremuri în care scrierea poeziilor era, mai mult sau mai puțin, interzisă. Spre exemplu, în jurul anilor 1950, când pentru o poezie se făcea pușcărie grea și chiar se murea, după ce fusese condamnat la zeci de ani de închisoare, poetul Vasile Militaru, moare în 1959, în închisoarea Ocnele Mari.”
*„Se știe că poezia a luat naștere din rugăciune, și astfel ne întoarcem în intimitatea spiritului. Și nu întâmplător specialiștii în neuroștiință vorbesc adeseori despre efectele meditației, ale rugăciunii și poeziei asupra creierului uman. Astfel, calmul minții, o interiorizare profundă ajută un om să rămână stăpân pe propriile reacții. Deci, la ce bun poeții, la ce bun cultura, rugăciunea, meditația, reflecția în vremuri de restriște? Acestea îi servesc omului spre a rămâne stăpân pe propriile reacții, spre a acumula o cultură a vieții care sa îi permită să gândească pentru el însuși.”
*„Consider că poeții vor avea întotdeauna o influență puternică asupra cititorilor, întrucât doar ei înfrumusețează tenebrosul și facilitează cunoașterea lumii prin imaginație. Într-o lume în care nimic ce ține de realitate nu mai pare a fi frumos sau de folos, poeții relevă sensuri ascunse și găsesc frumosul demult pierdut în privirile lipsite de speranță ale oamenilor.”
*„În prima instanță, rolul poetului este de a-și exprima cât mai sincer trăirile, deoarece imaginarul poetic îi aparține și îi oferă libertatea pe care confesiunea sa o impune. Acest țel rămâne neschimbat, indiferent de eveniment, loc sau epocă. De aici, poemele de dragoste, de contemplare sau inspirate din război. Atunci când o trăire da temei ființei, poezia vine sa îi îmbogățească și mai mult sensurile. În aceeași linie de sens, în momentele în care poate realitatea devine prea dura, poeții intervin în a o transfigura. Edificatoare în acest sens sunt poemele din vreme de război, precum cele 16 opere aparținând lui William Watson care demonstrează că până și moartea naște poezie.
IV. MULȚUMIRI. Mulțumim celor care au fost alături de noi în 21 martie, Ziua poeziei și ziua Echinocțiului de primăvară.Cândva o fostă elevă explica cu patos adolescentin colegilor ei nu prea receptivi diferența dintre a citi poezie și a citi proză. Spunea că a citi poezie e o sărbătoare, asta nu înseamnă, desigur, că trebuie să citim poezie numai în zilele de sărbătoare, dar așa se simte ea când citește poezie.
Nu a fost ușor ca în aceste zile să ne inducem starea necesară pentru a sărbători Ziua poeziei aproape ca în vremuri normale. Anul trecut elevii din Iași citeau poezii în Copou și atârnau de crengile teiului lui Eminescu mesaje cu versuri, alții preluau o idée a Odarcăi Bout din Sighet și scriau „poemul din cutie” cu toată școală; iar pe facebook intram în jocul propus de Alina Petri „DIApoezia”. Anul acesta nu a mai fost așa. De aceea vă mulțumim că ați ați acceptat să răspundeți provocării noastre, adaptându-vă vremurilor. Mulțumim, in special, profesorilor care, pe lângă orele de fiecare zi pe platformă de și-au făcut timp să citească poezie și să pregătească împreună cu elevii lor sărbătorirea evenimentului aproape ca în vremuri obișnuite. Mulțumim elevilor care ne-au trimis înregistrările și proiectele lor. Sperăm că și după ce a trecut Ziua poeziei nu vor înceta să citească poezie. Mulțumim actorului Ruslan Bârlea care s-a oferit să recite poezie și să facă online atelierele de recitare de poezie.
Pentru că am pus anul acesta Ziua poeziei sub semnul versului lui Hölderlin: „La ce bun poeții în vremuri de restriște?” am copiat pentru dvs. o poezie a poetului romantic german (1770-1843), considerat unul dintre cei mai mari poeți ai lumii (poate cei tineri vor fi interesați și de biografia lui, cu adevărat romantică)
Către Parce
Numai o vară mai acordați-mi, Amarnicelor!
Și o toamnă ca să mi se pârguie cântul,
Pentru ca inima mea, bucuroasă, de dulce joc
Îndestulată, să-mi poată muri.
Sufletul, care-n viață zeiescul său drept nu și l-a
Căpătat, nici jos nu-și află odihna, în Orcus.
Însă cum mie divinul, ce-n inima mea
Zace, Poezia, mi-a reușit,
Bine-ai venit, deci, liniște din lumea duhurilor!
Mulțumit voi fi, chiar dac-al corzilor sunet
Nu mă-nsoțește-n adânc; căci o dată-am trăit
Ca Zeii, și mai mult nu rîvnesc.
În traducerea lui Ștefan Augustin Doinaș din Atlas de sunete fundamentale
V. DAȚI-VĂ O ȘANSĂ! Dintr-o scrisoare a Simonei Popescu adresatăucenicilor solomonari participanți la atelierele de poezie, „UN LOC ÎN INIMĂ”
Am colat aici o mică parte dintre postările de pe grupul Lecturiadei 2020. Vă invităm să descoperiți și altele pe https://www.facebook.com/groups/1990804990946055/
Unele au fost dezvoltate în articole pentru „Consilierul de lectură”, altele probabil vor fi pregătite pentru a fi trimise pentru admiterea la Școala solomonarilor la secțiunea Digiportofolii.(m.o.)
- 20 de scriitori au scris câte o povestire
- 100 de ucenici solomonari, juniori și seniori, au fost primii cititori și ilustratori ai celor 20 de povestiri.
Cititori în oglindă. Ziua poeziei
Cititori în oglindă În fiecare an, pe lângă lectura obligatorie (texte din programă, bacalaureat), îi solicit pe elevi să citească și alte cărți, de obicei cu grad de dificultate ridicat față de lecturile lor anterioare. Criteriile sunt neomogene: temele studiate la...
citește mai mult