„Bun venit în casa mea. Intră de bunăvoie, pleacă precum ţi-o fi voia şi lasă aici puţin din fericirea ce-o aduci.”
Așa te întâmpină contele Dracula la poarta casei sale din inima Carpaților. Un loc vrăjit (poate chiar blestemat) ascuns de ochii lumii într-o pădure mare și vastă.
Nu mi-am propus să citesc nimic „horror” vara aceasta și totuși am ajuns cu cartea asta în brațe. Dracula, o operă gotică cu vampiri și plină de mister a reușit să-mi capteze atenția. A fost o plăcere să intru în lumea interesantă a lui Stoker .
La început facem cunoștință cu Jonathan Harker un avocat tânăr ce vizitează Transilvania pentru a-l ajuta pe contele Dracula să cumpere o casă în Londra. Ajungând în inima Transilvaniei, o descrie ca fiind sălbatică și necercetată. Practic o lume complet diferită de casa sa, din Anglia. Harker face descoperiri îngrozitoare despre clientul său și castelul acestuia. Observă lipsa servitorilor, umbrele care îi urmăresc fiecare pas, contele care nu doarme deloc seara și multe altele. Jonathan își dă seama însă, în scurt timp, că acel conte ospitalier ascunde un secret tulburător și că dacă vrea să scape, va trebui să înfrunte bestia.
Liniște. Asta ne oferă cartea după primele capitole pline de acțiune și mister. Ne duce în Anglia unde facem cunoștință cu Mina, logodnica lui Jonathan. Următoarele câteva pagini par…”rupte” de poveste. Mi s-a părut că citeam o poveste amoroasă ceea ce m-a surprins. Încet însă, ca un ghem ce se deșiră, apar semne că lumea „ferită de rele” din Anglia este pe cale să fie tulburată de evenimente macabre și stranii. Lucy, prietena Minei este slăbită, are vise cu lilieci, este somnambulă și are două punctuleţe de gât, făcute parcă de ac. Un lunatic vorbește despre venirea „Stăpânului” său și se găsesc rămășițele unui vapor distrus la Whitby.
Pe mine m-a fascinat nu Dracula în sine, ci curiozitatea lui. Are o dorință aparte să cunoască lumea, politica și oamenii din Londra. Mi-am pus des întrebare “Ce vrea el de fapt?”. Nici acum nu sunt sigură dacă contele pur și simplu juca un joc de “pradă-prădător” cu eroii noștri sau era un om malefic, căruia îi plăcea să cauzeze suferință. Nu știam ce să cred despre conte, până în punctul în care am recitit primele capitole și am căutat semnele înșelăciunii în urletul unui lup sau în vreun motiv ascuns de un ocrotitor al pădurii. Era Dracula rău prin/din propria alegere? Malefic? Violent? Era capabil de sentimente mai nobile sau era doar un copil arogant și curios, îmbrăcat în haine de adult? Oare demonul, bestia era într-adevăr capabilă de sentimente mai nobile sau pur si simplu exista pentru a ucide și pentru a cauza suferință? Stoker a scris o operă ce va rămâne în istorie drept primul roman cu vampiri. Dracula este un roman fantastic înfășurat în mister, care merită citit.
Toth Edit
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
Comentarii recente