„Cartea Pricoliciului” este primul roman din trilogia „O istorie secretă a Țării Vampirilor” pentru care Adina Popescu a primit Trofeul Arthur. Am citit peste vară ambele volume. Poate vă întrebați de ce aș recomanda și altora să citească această carte și, mai ales, cui aș recomanda-o.
Aș recomanda cu căldură acest roman, fiind plin de umor, având o mulțime de analogii, unele foarte subtile, altele nu, cu personaje și situații din viața reală (cred că Inia Dinia e un fel de Gabriela Firea și, poate, în pielea lui Tase e orice camionagiu necioplit sau poate că președintele e un fel de Băsescu ori că Împăratul Verde ar putea fi cineva din familia regală, iar Ana Bugiana ar fi autoarea însăși). Sunt multe referințe la locuri ușor de recunoscut (cum e și Dealul Negru din preajma orașului Rm.Vâlcea, unde îmi aduc aminte că se oprea lumea, înainte de pandemie, să mănânce mititei la marginea drumului, îmi amintesc de asta din călătorii cu mașina făcute cu ai mei, prin zonă). Sunt prezentate multe personaje și amănunte din basmele românești, unele atât de vechi, încât aproape că au devenit povești uitate!
Nu poți rata o carte în care întâlnești strigoi șomeri și căpcăuni angajați la Salubritate, în care ai parte de zmei ce au devenit patroni sau șoferi, de corectori fanatici care au penițe înecate în cerneală roșie cu care pun X-uri peste personaje și povești.
Cum să nu recomand o carte în care castelele zmeiești sunt naționalizate, Făt-Frumos e dresor de cai, iar Scufița Roșie e internată la un sanatoriu de afecțiuni neuromagice, din cauza stresului provocat de întâlnirile cu Lupul?!
Personajul ales de mine pentru a vă convinge să citiți romanul este Zmeul Tase, pentru că este exponentul basmului comercial românesc. Zmeul Tase avea un castel pe tărâmul celălalt până când a fost confiscat de stat, era îndrăgostit de Ileana Cosânzeana și era într-o rivalitate eternă cu Făt Frumos. Tase este și Zmeu, și camionagiu, autoarea împletind astfel, în conturarea lui, elemente din folclorul străvechi cu elemente actuale. Personajul Tase mi-a amintit de personaje actuale, ridiculizate de noi toți, de tipul „țăranul de mall” sau „mârlanul de Dorobanți”, veșnic îndrăgostit „de micii lungi, scurți, de calitatea întâia, de calitatea a doua, la tigaie, la grătar, haiducești, vânătorești, ai casei, tradiționali” și bineînțeles de Cosânzene inculte.
Aș recomanda cartea colegilor, dar și bunicilor și chiar părinților și altor adulți care au simțul umorului și care doresc să se relaxeze.
Comentarii recente