Jurnalul Annei Frank, adaptare grafică, David Polonsky, Ari Folman

,, Jurnalul Annei Frank „, publicat sub forma benzilor desenate, este o adaptare grafică, ce spune, prin text și prin imagini, povestea Annei Frank. Aflăm, de asemenea, ce s-a întâmplat în trecut cu oamenii care aveau religii diferite.

Îmi plac foarte mult benzile desenate, deoarece textul este însoțit de imagini.

Dar să trecem la prezentare.
Este anul 1942 , familia Frank , o familie de evrei, traiește linistită, fără să bănuiasca ce va urma. Este ziua Annei si impreuna cu familia si cu prietenele ei isi serbeaza ziua . Unul dintre cadourile primite este un jurnal , iar Anne este foarte fericita .
Dupa un timp , apar și problemele. Naziștii doresc sa plece toti evreii din Germania. Pentru a nu avea probleme, familia Frank pleaca din Germania in Olanda, dar si aici apar nazistii care nu-i doresc pe evrei in Olanda .
Începe razboiul, Al Doilea Război Mondial, cu bombardamente , avioane , impuscaturi si toate acestea impotriva evreilor . Mulți oameni încep să-i urască pe evrei, asa că îi chinuie , îi trimit la inchisoare, trec prin foamete si toate acestea pe nedrept .
Pentru a nu păți ce au patit ceilalti evrei , familia Frank se ascunde intr-o camera numita Anexa din firma lui Otto Frank . Nimeni nu stie despre aceasta ascunzatoare. Ceilalti oameni cred ca familia Frank a plecat din Tarile de Jos . In urmatoarele saptamani , familia Frank a acceptat să primească în Anexa o alta familie de evrei, familia van Daan. In Anexa este putin loc și traiul este greu pentru două familii . Dupa un timp , vine un alt evreu , un dentist , care imparte camera cu Anne, iar fetei ii este greu . Acolo, in firma lui Otto , domnul Kleiman , Victor Kugler , Bep si Miep îi ajuta pe cei din Anexa. Le spun stiriile , le aduc mancare si au grija sa nu fie gasiti . Trece deja un an și jumătate, iar celor din Anexa le este foarte greu; nu dorm noaptea , se cearta , aud bombardamentele si impuscaturi. Annei ii este greu , se simte singura, dar tot ce simte scrie in jurnalul ei numit Kitty si asa treace mai ușor peste toate .
Acum , Anne se intelege bine cu Peter van Daan si asa nu se mai simte singura . Supraviețuirea este și mai grea pentru toti din Anexa . Pe 4 august 1944  , sunt găsiți si arestati . Doamna, Peter  si domnul van Daan pier în inchisoare. Aceeași soartă o au doamna Frank, Anne si sora ei. Singurul care supravietuieste este Otto Frank , care salveaza jurnalui Annei Frank . El înfiinteaza Anne Frank Founds, apoi publică jurnalul fiicei lui .

Recomand aceasta carte celor care preferă benzile desenate, deoarece, pe lângă scris, sunt multe imagini captivante .
Stefania Voinea, clasa A VI-a A, Liceul Teoretic Elf

Screenshot_20190722-174756_WhatsApp.jpg

 

Jurnalul secret al lui Hendrik Groen

PicsArt_07-22-09.00.30.jpg

Jurnalul secret al lui Hendrik Groen , scris de autorul cu acelasi nume si aparut in colectia Musai a editurii Art ofera cititorilor un nou roman umoristic in stilul lui Fredrik Backman despre un batran ce isi petrece ultimii ani intr-un azil alaturi de alte personaje la fel de colorate ca si el.
Sursa umorului in cartea lui Hendrik Groen sunt interactiuniile dintre personajele ce difera si totusi se aseamana si ce traiesc impreuna formand un ‘grup’. Reusind sa supravietuiasca sub comanda stricta a directoarei azilului , acestia pornesc in mai multe aventuri vizitand locuri ce isi maresc importanta atubcu cand sunt vazute pentru o ultima data…

A doua scrisoare prin e-mail de la Joimărița

„Iubiți viitori solomonari, iubiți ucenici solomonari în primul, al doilea sau al treilea an de școală,

Au trecut două luni și o zi de la prima mea scrisoare. De atunci s-au întâmplat multe, și mai mari și mai mărunte. Voi ați încheiat școala, unii au dat bacalaureatul, alții, evaluarea națională. Acum sunteți, seniorii, în concediu, juniorii, în vacanță la munte, la mare, în străinătate, la bunici. Sigur insă că nu ați uitat oriunde sunteți să luați cu voi o carte sau mai multe.

Nici noi nu am stat degeaba. Am făcut publice listele cu cei admiși la primele două secțiuni ale Lecturiadei 2019: Digiproiecte http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/admisi-digiportofolii-o-povestire-pentru-fiecare/și Scrisori prin e-mail http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/admii-la-sectiunea-scrisori-prin-e-mail/ Am făcut preînscrierile pentru secțiunea a treia a Lecturiadei, Digiportofolii. „Citește cu mine!”. Laura Ilinca, profesoară la Arad, a fost distinsă cu premiul „Cititor de șapte stele” al lunii iunie. Premiul i-a fost oferit de grupul de pe facebook Lecturiada 2019. „Istoria unui posibil viitor” pentru semnalări frecvente si interesante de cărți și evenimente Așteptăm să vedem cine va fi desemnat „Cititorul de șapte stele” al lunii iulie.

Voi ati continuat și în vacanță postarea cărților la secțiunea Cărți de top.http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/carti-de-top/ Între 1 – 5 august vor fi desemnati , cu ajutorul vostru, cei doi câștigători ai secțiunii. Vă amintim criteriile: 1. numărul postărilor; 2. calitatea și capacitatea de persuasiune a recenziei/  prezentării/semnalării/ concretizate în numărul și calitatea comentariilor; 3. recurgerea, în afară de cuvânt, și la  tehnologia media.

Astăzi vă scriu în numele organizatorilor nu numai ca să vă aduc aminte că mai sunt 10 zile în care vă puteți înscrie la secțiunea de Digiportofolii, ci și ca să anticip, după experiența primelor două secțiuni, eventualele nelămuriri legate de înscriere și de forma și structura portofoliului. Semnalez cele mai frecvente greseli cu care am avut de-a face în cazul primelor două secțiuni, tocmai ca să le putem evita de data aceasta: 1. Nu s-au completat formulare separate pentru elevi și însoțitorii lor; 2. Nu s-a dat un titlu care să individualizeze scrisoarea, astfel că a trebuit să facem o muncă detectivistică ca să legăm scrisoarea sau digiproiectul de autor (de exemplu, 50 de scrisori se numeau la fel, „Scrisori prin e-mail”); 3. Nu s-a completat rubrica „rezumat”; 4 Nu s-au trimis acordurile semnate de către părinți în cazul minorilor. Voi relua pasii din prima scrisoare, dar adaptându-i la secțiunea a treia a Lecturiadei.

Primul pas. Informați-vă!

Deschideți http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/

  1. Deschideți fereastra http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/citeste-cu-mine/
  2. Apăsați pe „Citește regulamentul”. Vi se deschide regulamentul.
  3. Citiți-l cu atenție ca să vă fie clar care este scopul concursului, ce vi se cere la secțiunea pentru care ați optat, care sunt criteriile de evaluare (pentru că în funcție de ele se vor selecta cei admiși
  4. Recitiți textul de pe pagina „Citește cu mine!”. Într-o formă mai jucăușă reia criteriile pe care ne așteptăm să le îndeplinească portofoliile dvs.
  5. Descărcați acordul și rugați-vă părinții sau tutorii sa-l citească și să-l semneze dacă sunt de acord cu prevederile lui, apoi scanați-l. Atragem atenția profesorilor însoțitori că fără acordul părinților sau al tutorilor, nu se ia în considerare înscrierea elevului.

Al doilea pasPregătiți portofoliul pentru redactare!

■ Presupunem că materialele scrise, fotografiile link-urile care să ateste activitățile sunt deja pregătite. Dar nu strică să mai citiți o dată regulamentul ca să vedeți dacănu v-a scăpat ceva. Ca să vă fie mai la îndemână pun condițiile și aici:

„Condiții: a. participarea presupune conceperea și punerea în practică a unui șir de activități mai complexe care acoperă o perioadă mai lungă și au ca scop promovarea lecturii în grupuri mai extinse  ‒ școli, grădinițe, copii aflați în situații defavorizate, copii sau maturi din mediu rural etc.) și atragerea publicului-țintă spre lectură prin utlizarea a cel puțin trei tehnologii media (un afiș, un slogan; un vlog; un produs media mai complex – o animație, un filmuleț, un Booktrailer, Poster digital, Podcast etc.); b. prezentarea activităților într-un Jurnal de bord (metacognitiv) al cercului/clubului care va conține istoria proiectului de la nașterea ideii, până la aplicare, feedback și evaluare, posibilități de continuare)”

■. Urmează acum redactarea propriu-zisă. Nu e suficient să i fi făcut activități interesante si cu impact, important e să știți să le prezentați. Reproduc tot din regulament:

„Textul se va încadra între 12-24 pagini (la un rând și jumătate) și, obligatoriu, va conține linkurile la care se pot viziona materialele audio-video. Concurentul este liber să aleagă titlul, subtitlurile structura, încadrarea produselor media,  tehnoredactare.”

Ar fi de reținut că organizatorii, în afara limitării numărului de pagini și a obligativității punerii link-urilor, vă lasă o libertate totală. Dar aceasta obligă. Așa că ar fi cazul să mai citiți o dată din regulament criteriile de evaluare:

„1. respectarea condiţiilor impuse prin regulament referitoare la scop, conţinut şi formă;
2. credibilitatea/autenticitatea materialelor;
3. adecvarea și varietatea produselor media;
4. calitatea documentării/utilizarea corectă cu respectarea drepturilor de autor a surselor;
5. adecvarea  activităților la specificul publicului ţintă;
6. capacitatea de a evalua corect impactul proiectului asupra grupului căruia i se adresează atât la nivel cantitativ, cât şi calitativ;
7. originalitatea (la nivel tematic, structural și estetic: alegerea titlurilor, inserarea imaginilor/fotografiilor, tehnoredactarea, utilizarea tehnologiilor etc.);
8. coerenţa şi coeziunea atât la nivel global, cât şi la nivelul fiecărui material în parte;
9. capacitatea de persuasiune – atât la nivelul colegilor, cât şi la nivelul juriului;
10. expresivitatea şi corectitudinea limbajului.”

și să vă gândiți: ce titlu ar fi mai potrivit pentru jurnalul? Cum ar trebui să fie coperta? Unde ar fi bine să pun sloganul? Pe copertă? Pe pagina de titlu? Oare să intrăm de-a dreptul în conținut sau să facem o mică introducere? Dacă este jurnal, scrie cineva în numele tuturor sau scriu pe rând cei care au participat la activități? Unde punem feedback-urile? La sfârșit sub după fiecare activitate? Cum încadrăm în pagină fotografiile? Unde punem numele participanților la proiect? Cum facem să rezulte ce am învățat pe parcursul acestor activități? Poate ar trebui să punem și titlurile de cărți promovate, dar unde? Etc.

În zilele acestea s-au postat pe pagina de facebook a Lecturiadei 2019, jurnale ale unor ediții precedente. Poate nu ar fi rău să le căutați, pentru că sigur veți găsi idei sau vi se vor confirma ale voastre.

Al treilea pas. Trimiteți portofoliul!

■ După ce ați pregătit a. portofoliul în două variante – în word și în PDF – și acordul semnat și scanat, întoarceți-vă la http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/citeste-cu-mine/ deschideți fereastra „Inscrie-te acum”, citiți cu atenție formularul și pregătiți adresele și rezumatul ca să le aveți la îndemână.

■ Abia acum completați formularele (ale profesorului și elevului), postați documentele cerute (portofoliul, acordul și facultativ parteneriatul), trimiteti-le și dacă vi se răspunde cu „Mulțumesc”, înseamnă că ați primit confirmarea că formularul  împreună cu restul materialelor  va ajunge la destinație. Nu uitați să bifați „I’m not a robot”

Aveți timp pana în 1 august.

Cu speranta ca v-am fost de folos li de data aceasta, vă dorim succes și așteptam Digiportofoliile, Joimărița/Monica Onojescu

P:S: Dacă totuși mai aveți nedumeriri nu ezitați să ne contactați http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/contact/ Urmăriți-ne în zilelele următoare pe site și pe pagina de facebook. Vom continua să vă ținem la curent cu noutățile. m.o.

inscriptionatElfi.jpg

‘Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau’

PicsArt_07-21-08.24.04.jpg

Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau.
Bunica mi-a zis sa-ti spun ca-i pare rau este un roman scris de Fredrick Backman cunoscut pentru romanul sau de debut “Un barbat pe nume Ove. “Fredrick este unul dintre cei mai indragiti autori scandinavi contemporani “ precum scrie in carte , iar in Romania a mai aparut inca o carte de-a sa numita “Scandalul”, in colectia Musai. Colectia Musai a fost creata de editura Art si contine cateva carti despre care am vorbit in trecut, precum “Vegetariana” si inca vreo cateva pe care le-am citit, dar despre care nu am vorbit (inca) . Deci, inapoi la review… Despre ce este vorba? Despre Elsa…o fata obsedata de pop-culture , ce poarta un fular cu gryfindor si a carei inteligenta o intece pe cea a copiilor de 8 ani din clasa ei (si uneori si pe cea a adultilor) . Desi este un personaj carismatic si interesant jumatate din liniile ei de dialog sunt doar referinte , de cele mai multe ori catre Harry Potter , X-Men si in final, Star Wars… Apropo, Ordinul Pheonix e cea mai naspa dintre cele 7 carti si 8 filme , lucru pe care il spune si ea, asa ca poate fi iertata pentru lipsa de personalitate pe care o arata pana la  cel de-al doilea sfert al cartii.Elsa are o bunica , care indeplineste calitatile bunicilor din carti, astea fiind :-fumatoare profesionista , iubitoare , amuzanta si unul nou, nebuna … Glumesc, nu e nou… Elsa mai are o mama insarcinata , despre care ne este spus ca este o extrovertita , obsedata cu ordinea si care nu se implica in multe situatii nebunesti sau conflicte ce implica orice fel de urlet.
Elsa are doi tatii, unul fiind cel biologic, despre care aflam ca este un introvertit obsedat de Apple si care nu a vazut in viata sa un film Star Wars sau citit o carte Harry Potter, si un tata vitreg care e acolo doar pentru a fi cat de cat amuzant si care este foarte rapid. Elsa mai are o mama vitrega si frati vitregi, pe care ii vedem doar la inceput si la final . Elsa are o personalitate asemanatoare cu cea a bunicii sale, dar spre deosebire de ea, are niste limite  si o cunoastere vasta a site-ului Wikipedia si a definitiilor oferite de el . Are o teama cam irationala pentru un personaj ca si ea , frica de sora sau fratele sau numita/numit Jumatatea si de impartirea iubirii mamei sale, dar una insotita de argumente relevante , de exemplu faptul ca nu e atasata de tatal sau vitreg trebuie pastrat la fel pana la nasterea copilului , astfel incat nu se va simti ranita cand el ii ofera atentia si
iubirea unui copil care nu este diferit. Povestea incearca sa fie mai multe lucruri in acelasi timp si reuseste … partial.Incearca sa fie o poveste despre diferentele de caracter , apoi spre final un thriller si o poveste de aventura/mister/actiune  . Povestea despre diferente functioneaza pentru ca dureaza de la inceput pana la final dar partea thriller pare fortata in ultimul sfert de carte din cauza lipsei de final tip drama . Schema asta functioneaza in Un barbat pe nume Ove, pentru ca avem o poveste mult mai mica (ca spatiu si personaje) si pentru ca Ove este familiar cu personajul in cauza de la inceputul povestii.
Elsa si bunica sa au o lume imaginara numita Taramul Aproape-Treaz  ce cntine 6 regate, Miamas fiind cel in care isi petrec cel mai mult timpul… Povestile e care bunica sa i-le spune despre taram sunt relevante de-alungul cartii , toate fiind repovestiri cu personaje fantastice a lucruri pe care bunica ei , fosta doctorita/chirurgle-a adunat.
Inapoi la review: Bunica Elsei moare, si la moartea sa primeste o scrisoare catre un vecin pe care ea il numeste Monstrul pentru ca nu se prea arata si pentru ca e foarte rapid.Ajunge sa salveze un catel ce locuieste singur numit Amicul si se imprieteneste cu monstrul care este pus de bunica ei sa o protejeze si pornesc cu totii intr-o”Vanatoare de comori “ cu un premiu misterios…
Cartea exceleaza in mai multe locuri , unul dintre ele fiind interesul in motivatia personajului si in personaj in primul rand.Unul dintre lucrurile la care alte carti esueaza si la care Fredrick Backman se pricepe cel mai bine, este un personaj interesant pe care vrei sa il vezi castigand…Relatiile dintre personaje sunt la fel de excelente , ajungand in zona Uncanny Valley fiind prea adevarate pentru o poveste, de exempu relatia dintre Elsa si mama ei , pe care ajunge sa o inteleaga atunci cand afla ca bunica sa era mereu plecata astfel ca s-a invatat singur sa creasca nu pentru ca a vrut sa creasca ci pentru ca a fost nevoita si ca se fereste de aventurile nebunesti pe care Elsa si bunica ei le aveau tocmai din aceeasi cauza.In cele din urma, vreau sa vorbesc despre lumile create de Fredrick Backman care par si ele neobisnuit de reale , dar care nu sunt chiar exagerate precum cele ale unui Sadoveanu suedez.
Cred ca povestea nu a atins potentialul pe care Un barbat pe nume Ove l-a atins, nu din lipsa de momente emotionale sau personaje interesante, caci vecinii despre care nu am prea vorbit pentru a nu ruina experienta pe care o veti avea citind-o ating toate acele puncte sensibile , ci din cauza unui final fortat si totusi neasteptat si a unei povesti ce se simte uneori prea lunga fara motiv si care iti cere atentia neconditionat, desi astfel de momente apar doar spre final.

Tommy Greenwald, Cum să faci să nu citești

Charlie Joe Jackson este un băiat căruia nu îi place să citească, iar din această cauză are medii mici la școală. Din cauza mediilor mici, părinții îl pedepsesc, trimitandu-l în tabara Kartzulya pe timpul verii. Charlie Joe încearcă să își mărească mediile, primind puncte în plus. Acesta le cere puncte în plus profesorilor de sport,arte,teatru,engleză, matematica,spaniolă și științe.Charlie încearcă din răsputeri, dar tot nu obține zece la toate materiile. Așadar, este nevoit să meargă în tabara Kartzulya.

Aceasta carte mi-a plăcut foarte mult, 20190721_150445.jpgm-a facut sa rad si o recomand tuturor celor care caută o carte amuzantă.

Patricia Andreica, clasa a VI-a A, Liceul Teoretic ELF

Parfumul – Patrick Süskind

PicsArt_07-20-09.57.45.jpg

Parfumul este o carte fara un anumit gen,dar o carte a naibii de buna. Nu pot spune ca mi-a placut de la inceput,dar,e o carte atat de intensa ca te va tine in suspans si intr-o stare incomfortabila pana la finalul la fel de nebun ca al Padurii Norvegiene.
Patrick Süskind reuseste sa ii ofere cititorului prin intermediul cartii un anumit sentiment de paranoia si de rusine , avand in vedere ca nici nu poti sa stii pe cine sustii de-a lungul povestii.
Protagonistul , desi unul ale carui actiuni sunt cu adevarat bolnave si victimele sale ofera amandoua o poveste intriganta si una care a fost recent adaptata intr-un serial pe Netflix…