sept. 29, 2019 |
Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini spune povestea unui loc, unui oras, unei familii. Acțiunea romanului se petrece în Afganistanul anilor ’70, pe vremea când această țară nu era zguduită de războaie.
În Kabulul agitat, îi regăsim pe Hassan- hazar, considerat ca făcând parte din populația săracă- și Amir –paștun, ‚;stăpânul’’ lui Hassan. Copilăria lui Amir este marcată de încercările acestuia de a intra în grațiile tatălui său, Baba. Baba este deseori rece cu el, nu dorește să îi citească poveștile și pare mai tot timpul dezamăgit de fiul său. Tot ce-și dorește Hassan este să fie iubit și apreciat de Amir, căci prietenia acestora se transformă în familie. Și cum își poate dovedi Hassan loialitatea și iubirea pe care i-o poartă fratelui său? Decide să-l ajute să câștige cea mai populară și aprigă competiție a Kabulului- vânătoarea de zmeie. Dar cine ar fi crezut că această vânătoare le va schimba viața amândurora? Amir câștigă competiția, și totodată admirația tatălui său. Dar toate lucrurile au un preț. Iar prețul acestui câștig este însuși Hassan.
Ura este un lucru care poate creează monștrii de neoprit. De acești monștrii se lovește Hassan. Pentru a câștiga vânătoarea, ultimul meu căzut trebuie să fie găsit. Cel care găsește zmeul este desemnat câștigător. Hassan găsește ultimul zmeu căzut și hotărăște să i-l ducă lui Amir. Dar, este prins de un grup de copiii care fac parte din familii care doresc exterminarea hazarilor. Hassan refuză predarea zmeului, deoarece știa cât de mult însemna pentru Amir câștigarea competiției. Drept urmare, Hassan este abuzat sexual. Amir vede toată întâmplarea, dar nu are curajul necesar pentru a interveni.
De la acest moment, lucrurile se schimbă între cei doi. Amir și Baba se refugiază în America, la sfârșitul anilor ’70, unde duc o viață modestă. Amir urmează o facultate, își găsește o soție și e gata să își întemeieze o familie. Dar un singur lucru nu îl lasă în pace. Hassan. Vinovăția care îl macină și evenimentele nefericite prin care trece îl aducc înapoi in Afganistan.
Kabulul anilor 2000. Un loc pe care nu-l recunoaște. Un loc lovit de războaie, atrocități și durere. Ceea ce era cândva un oraș normal, este acum o ruină. Amir face aici o descoperire care îi va marca viața. S-a întors pentru a se lupta cu vinovăția. Pe Hassan nu l-a putut salva în acea noapte. Dar mai are o șansă…
Vânătorii de zmeie este o poveste marcantă despre prietenie, familie și sacrificiu. Este despre vinovăție, răscumpărare și ură. Este despre curaj, iubire și loialitate. Este despre rușine și onestitate. Copiii crescuți în ură, vor deveni monștrii la maturitate. Hassan a pierdut lupta cu monștrii, chiar în noaptea vânătorii. Amir se întoarce pentru a lupta cu aceiași monștrii. Dar va câștiga această ultimă luptă?
Maier Andreea
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
sept. 29, 2019 |
Romanul „Macbeth“ scris de autorul norvegian Jo Nesbo face parte din seria „Hogarth Shakespeare”. Acest proiect a început în Anglia cu ocazia comemorării a 400 de ani de la moartea marelui scriitor, având ca scop readucerea în atenția publicului a capodoperelor shakespeariene. Această inițiativă transpune piesele de teatru în povești care aparțin acestui secol.
Bazându-se pe tipologiile umane din opera originala și respectând caracterul personajelor, Jo Nesbo a reușit să adapteze personajele la timpurile și concepțiile moderne. Cu toate aceste schimbări, relațiile dintre ele și destinul fiecăruia a rămas neschimbat.
Acțiunea acestui roman este amplasată într-un oraș din Scoția unde corupția, consumul de narcotice, traficul și tâlhăriile au devenit o normalitate. Într-un asemenea loc, oamenii care nu au dat de gustul corupției și care încearcă să salveze acest loc, se pot număra pe degete. Din cauza acestor lucruri întreaga atmosferă a cărții este una apăsătoare, sumbră.
Macbeth-ul acestui secol este un simplu polițist care face parte din Divizia Narcotice și care încearcă din răsputeri să facă pace cu trecutul său tumultuos. Pentru o lungă perioadă el a reușit să devină un om mai bun, un polițist la care atât cetățenii cât și colegii se uitau cu admirație și în care au găsit un om bun și corect. Era o persoană iubită și care iubea la rândul ei. Acest ultim lucru este confirmat de relația pe care o avea cu Lady Macbeth, patroana cazinoului Inverness.
„- Ce crezi, unchiule, poți să te schimbi, pur și simplu, și să devii un lider?
– Nu știu, spuse Macbeth. Cred că unii sunt născuți să fie lideri și, lucru de la sine înțeles, ajung să fie. Ca inspectorul-șef Duncan. Oameni care îți transmit propria lor convingere, care te pot determina să îți dai viața pentru o cauză. Pe când alții pe care îi știu eu, care nu au nicio putere de convingere sau abilități, sunt mânați atât de mult de dorința de ascensiune pe scara socială, încât ajung într-un final într-o poziție de conducere. Poate că au inteligență, șarm și perseverență, dar nu-i înțeleg cu adevărat pe oameni. Pentru că nu îi văd. Pentru că ei înțeleg și văd un singur lucru: pe ei înșiși.”
Din păcate, el își va încalca principiile odată cu înaintarea pe scara ierarhică. Setea de putere și drogurile îl vor distruge și vor face dintr-un om care odată a fost un model de urmat, o unealtă pe care Hecate, cel care conduce orașul din umbră, o manevrează ușor. Acest trecut tumultuos îl ajunge din urmă și în cele din urmă îl va distruge.
La prima vedere, acestă carte povestește despre încercările nenumărate ale noului șef al poliției, Duncan, care are scopul de a readuce orașul în perioada sa de glorie prin instaurarea ordinii. Acest obiectiv este atins cu ajuorul lui Malcolm, inspectorul-șef adjunct și a lui Duff, șeful Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Odată ce aprofundezi lectura, această fațadă a cărții se distruge, lăsând în urmă povestea unui oraș condus de liderii bandelor de tâlhari.
Intriga bine construită, acțiunea și momentele de suspans care au fost mereu prezente sunt câteva din motivele care m-au făcut să nu las cartea din mână. Un alt lucru care mi-a plăcut la această carte a fost inserarea poveștilor de viață ale personajelor în firul narativ al poveștii. Acest lucru a ajutat la crearea unei legături puternice între cititor și personaje.
Dacă sunteți un cititor curios, căruia îi plac momentele tensionate și care dorește să treacă printr-o sumedenie de stări, vă recomand această carte.
Bar Luana
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
sept. 29, 2019 |
Această carte a fost una dintre cele mai bune pe care le-am citit si care m-a impresionat mai ales fiindcă are la bază un caz real. Billy suferă de personalitate multiplă din cauza unei traume suferite in copilărie. După părerea mea aceste personalităţi s-au dezvoltat din cauza fricii. Lui Billy îi era frică de tatăl lui abuziv, de aceea se “închidea în el”şi lăsa pe altcineva să “ iasă la lumină”. La început am crezut că a fost acuzat pe merit pentru ceea ce a făcut, adică comiterea a trei violuri, deoarece nimeni nu se gândea că în mintea lui se afla o fată care avea nevoie să fie ţinută în braţe şi iubită. După ce este acuzat pe nedrept urmează o serie de evenimente prin care trece, ieşind la iveală în diferite momente toate personalităţile lui. Felul de a scrie al autorului a făcut romanul să fie unul captivant şi să mă facă să înţeleg povestea de viaţa a unui tânăr în acelaşi timp singur şi cu prea mulţi oameni în jurul lui.
Cea mai interesantă parte a cărţi mi s-a părut atunci când Billy a aflat că nu putea fi acuzat pentru ce a făcut, deoarece nu se afla în deplinătatea facultăţilor mintale şi nu era cu adevărat el însuşi. Mi-a plăcut cum au fost împărţite rolurile de către Arthur care decidea când sau dacă au voie să iasă la lumină ceilalţi. Felul în care autorul descrie ce se întâmplă în mintea lui face ca realitatea să fie uneori chiar mai interesantă decât ficţiunea. Ce nu mi-a plăcut a fost faptul că presa şi societatea nu au putut să înţeleagă că Billy suferea de o afecţiune şi că el nu putea controla ce se întampla. Lumea îl considera un monstru şi părea că nu poate întelege faptul că toată suferinţa şi traumele prin care a trecut l-au făcut sa fie aşa. în concluzie, “Minţile lui Billy Milligan” este o carte fascinantă care mi-a dat mult de gândit în timpul şi după terminarea ei.
Szarics Carla
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
sept. 25, 2019 |
„– Ce fel de război e ăsta?– Cel pe care-l porți cu propria minte”
Craig Gilner,un băiat de 15 ani, își trăiește perioada cea mai critică din viață, și anume adolescența. Cu toate că a fost acceptat la unul dintre cele mai prestigioase licee, și are rezultate foarte bune la școală, acesta nu se simte deloc fericit, ci dimpotrivă viața i se pare un coșmar. Acesta suferă de depresie, se confruntă seară de seară cu insomnii și cu probleme de alimentație.
Sperând la marea schimbare, Craig, vizitează o mulțime de psihologi care l-ar putea ajuta, însă rezultatele întârzie să apară. Într-un moment de impas din viața lui, acesta are gânduri de sinucidere. Cum poate un om să îndeplinească atât de multe cerințe? De ce totul este contracronometru?
Pe parcursul romanului se observă maturitatea de care dă dovadă băiatul atunci când își recunoaște și încearcă să își rezolve problema, când conștientizează faptul că lucrurile necesită timp și că nu se pot rezolva peste noapte, dar și susținerea pe care o are din partea familiei lui, care îi este mereu alături și face tot efortul pentru a-l înțelege, lucru esențial în vindecarea acestuia.
Consider că această carte ar trebui să fie citită atât de adolescenți cât și de cei maturi, deoarece abordează o temă de actualitate, boala secolului 21, depresia, o problemă probabil cu care multă lume se confruntă, însă despre care nimeni nu vrea să vorbească. E o carte amuzantă, care ne învață că uneori făcând haz de necaz și luând lucrurile mai ușor putem să trecem cu mai multă ușurință peste greutățile cu care ne confruntăm.
Necșa Olivia Maria
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
sept. 22, 2019 |
Un roman distopic de amploare ce prezintă o lume apropiată de era comunismului, o lume în care libertatea nu există, în care dacă ești informator ai beneficii, iar dacă te răzvrătești pur si simplu dispari. O lume a Pantalonilor Lungi și a Pantalonilor Scurți, în care violența rămâne adesea nepedepsită, fiind singura cale prin care se poate controla populația.
Stanish, un băiat diferit de ceilalți trăiește alături de bunicul său în Zona 7, locul unde sunt trimiși cei care se împotrivesc Patriei. Singurul apropiat al lui Standish, până la apariția lui Hector, este bunicul său, cel care se luptă pentru ca ei să supraviețuiască, să aibă ce mânca, să nu vorbească împotriva conducătorilor într-o lume supravegheată în permanență. El își mai aduce aminte că înainte aveau vecini, că existau locuri de unde puteai să îți cumperi ușor ceea ce îți doreai, că nu exista Zidul înalt din spatele casei, ce nu trebuie niciodată trecut. Batjocorit la școală, confuz în legătură cu dispariția misterioasă a părinților săi și obligat să își țină opiniile secrete, Stanish se refugiază într-o lume imaginară în care el poate să aibă control asupra propriei vieți.
Totul se schimbă în momentul în care familia Lush se mută în casa vecină. Hector, băiatul din vecini devine repede prietenul cel mai bun al lui Stanish, iar cele două familii își adună forțele pentru a rezista regimului cât de bine pot. Astfel ei își găsesc o oarecare liniște și își creează o fortăreață unde lucrurile nu mai par atât de negre. Împreună pot visa la lucruri imposibile, dar atât de frumoase, lucruri la care orice copil ar trebui să aibă dreptul să viseze. Într-o lume controlată de Muștele Verzi, Stanish și Hector visează la evadarea pe o planetă imaginară, Planeta Juniper, planeta lor.
Un astronaut, ce trebuia să ajungă pentru prima dată pe Lună, într-o misiune încununată de succes pentru Patrie, aterizează în curtea lor. Hector este luat cu forța de către Muștele Verzi, Stanish și Bunicul sunt supravegheați îndeaproape de Bărbații în negru, iar o revoluție este pe cale să erupă și să schimbe cursul istoriei.
Ce este mai puternic decât prietenia și speranța la o viață mai bună? Ce este mai puternic decât curajul pe care îl dobândești din iubire pentru cineva?
O carte ce vorbește despre privarea de libertate, înșelăciune și ceva ce a fost și se poate repeta atât de ușor încât este posibil să realizăm la un moment dat că este prea târziu pentru a face ceva. De asemenea, o carte ce ne învață că orice este posibil, chiar și să ajungi pe propria ta planetă imaginară.
Todor Alexandra Camelia
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
sept. 22, 2019 |
Dragostea în vremea holerei este un roman scris de autorul columbian, câștigător al premiului Nobel, Gabriel García Márquez . Romanul a fost publicat pentru prima dată în limba spaniolă în 1985.
Romanul prezintă povestea a două personaje, Florentino Ariza și Fermina Daza. Florentino și Fermina se îndrăgostesc în tinerețe. Datorită diferenței de statut social cei doi nu puteau fi împreună decât în secret, fiind ajutați de mătușa Ferminei. Cu toate acestea, tatăl ei află despre relația lor și îi interzice să îl mai vadă vreodată pe Florentino. În urma refuzului fetei, tatăl ei decide să se mute cu întreaga familie în alt oraș. În ciuda distanței, Fermina și Florentino continuă să comunice prin telegraf. La întoarcere în orașul natal , Fermina își dă seama că relația ei cu Florentino nu era altceva decât o iluzie, deoarece nici nu îl cunoaște cu adevărat. Ea va pune capăt relației cu Florentino și îi înapoiază toate scrisorile.
Ulterior, tânărul doctor Juvenal Urbino, o întâlnește pe Fermina și începe să o curteze. În ciuda repulsiei față de el, pe care a avut-o inițial, Fermina acceptă cererea în căsătorie a acestuia. Urbino este un medic dedicat științei și modernității, el se angajează să vindece holera .
Chiar și după despărțirea dintre Fermina și Florentino, el a jurat să îi rămână credincios și să o aștepte. Însă Florentino nu își respectă întocmai promisiunea, acesta având foarte multe aventuri cu foarte multe femei. Acesta le ținea evidența într-un carnețel și avea grijă ca Fermina să nu afle niciodată. Între timp, Fermina și Urbino îmbătrânesc împreună trecând prin toate realitățile căsătoriei cu bune și rele.
Urbino, ajuns deja la o vârstă înaintată, încearcă să-și scoată papagalul dintr-un copac, dar cade de pe scara pe care stătea și moare. După înmormântarea lui Urbino, Florentino își proclamă din nou dragostea pentru Fermina și îi spune că i-a rămas credincios în toți acești ani. Fermina ezită în primă fază, însă mai apoi îi acordă o a doua șansă .
Până la sfârșitul cărții, Fermina ajunge să vadă înțelepciunea și maturitatea lui Florentino, iar dragostea lor este lăsată să înflorească în timpul bătrâneții.Una dintre temele principale ale romanului este dragostea ca boală emoțională și fizică.
Principala idee a lui Gabriel García Márquez este că iubirea este literalmente o boală , o boală comparabilă cu holera . Florentino suferă de acest lucru la fel cum ar putea suferi de orice boală.
Termenul de holeră, așa cum este folosit în spaniolă, cólera , poate indica, de asemenea, pasiune sau furie umană. Având în vedere această semnificație, titlul este în același timp: holera ca boală și holera ca pasiune. Ceea ce ridică problema centrală a cărții: iubirea este ajutată sau împiedicată de pasiunea extremă?
Danciu Andreea
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
Comentarii recente