dec. 8, 2022 |
La începutul romanului, Willowdean jelește moartea lui Lucy. La 36 de ani și 225 de kg, Lucy a avut un atac de cord. În ciuda greutății sale și a dezaprobării surorii ei, Rosie, Lucy era o femeie vibrantă și încrezătoare care o incuraja și pe nepoata ei, Willowdean să fie la fel.
Lucy era ca mama pe care Willowdean nu a avut-o niciodată, deoarece Rosie este obsedată de aspectul fizic și de concursul anual Miss Teen Blue Bonnet la care a fost încoronată Miss Teen când era de vârsta lui Willowdean.
Willowdean i-a atras deja atenția lui Bo, băiatul pe care l-a cunoscut la fast-food-ul unde lucrează amândoi. El își arată imediat interesul pentru Willowdean, dar nu este convinsă că merită atenția lui din cauza greutății sale și își lasă propriile insecurități să-l alunge.
Între timp, în ciuda prieteniei lor îndelungate, Willowdean și Ellen se îndepărtează. Din nou, din cauza propriilor insecurități și a geloziei pe care o simte față de noua prietenă a lui Ellen. Aceasta fiind prima lor ceartă serioasa, Will își dă seama cât de mult are nevoie de cea mai bună prietenă a ei.
Spre surprinderea tuturor, Willowdean ia decizia de a participa la concursul Miss Teen Blue Bonnet, în ciuda greutății sale. Will se împrietenește cu trei persoane de la școală și își dă seama că, în ciuda nepopularității fetelor, toate sunt inteligente, talentate și frumoase în felul lor. Cu experiența concursului, prieteniile noi și vechi și un nou admirator în Bo, Willowdean realizează care sunt lucrurile care îi plac ei. Până în ziua concursului, își dă seama că nu toată lumea este ceea ce par a fi în exterior, inclusiv ea însăși.
Aceasta este a doua carte a autoarei americane Julie Murphy și este un romad de dragoste din 2015. Alte cărți de Julie Murphy sunt: Side Effects May Vary, Ramona Blue și Puddin’.
Personajul meu preferat este Lucy, pentru că a avut un impact uriaș asupra întregii povești, fiind un mare exemplu pentru Willowdean, deoarece a reușit întotdeauna să rămână fericită și încrezătoare.
Această carte mi-a plăcut deoarece are un mesaj foarte important, cum ar fi faptul că loialitatea este cheia unei prietenii semnificative sau că nimeni nu te poate iubi până nu te iubești pe tine însuți. Îmi place modul în care această poveste explorează faptul că toată lumea e diferită, dar nu înseamnă că frumusețea este un standard stabilit, înseamnă că toți suntem unici și minunați. Înseamnă că ești cel mai bun din ce poți fi doar tu.
Aș recomanda această carte oricui a avut vreodată probleme cu felul în care arată. „Bănuiesc că uneori perfecțiunea pe care o vedem în alții este alcătuită dintr-o grămadă de imperfecțiuni minuscule, pentru că în unele zile nenorocita de rochie pur și simplu nu se închide.”
dec. 6, 2022 |
,,PRINȚESĂ sub acoperire” a fost publicată în anul 2017, editura care a publicat cartea în România a fost LITERA, are 397 de pagini și 56 de capitole.
Connie Glynn s-a născut în Anglia în 1994 și a avut încă din copilărie o mare pasiune pentru povești, dictându-i mamei sale prima ei povestire la vârsta de șase ani. În timpul facultății a înființat canalul YouTube de vlogging Noodlerella, care s-a bucurat de un succes imens în Marea Britanie, adunând în scurt timp aproape un milion de abonați. În anul 2017, primul volum din Cronicile Rosewood, inspirat din propriile expriențe din anii de școală la internat, a adus-o pe Connie în topul autorilor de scces ai genului. Prințesă sub acoperire a fost urmat de Prințesă cu adevărat, Prințesa pierdută, iar aventura continuă în Prințesă pentru totdeauna și în Ultima prințesă.
,,Voi fi bună, voi fi curajoasă, voi fi de neoprit.” acesta este citatul care m-a făcut curioasă în legătură cu cartea.
Am considerat că toate cărțile cu prințese au legătură doar cu lucrurile regale, dar în Prințesă sub acoperire este diferit. Prințesă sub acoperire este cartea în care descopăr că, trebuie să fiu curajoasă, bună și de neoprit. Vă recomand această carte, deoarece puteți face parte dintr-o lume unde se unesc regalitatea și viața unui substitut.
REZUMATUL CĂRȚII
Prințesa Elendor Prundence Wolfson este singura moștenitoare a regelui Alexander Wolfson. Elendor nu vrea să meargă la școala propusă de tatăl ei, școala Aston Court, unde toți conducătorii Maradovei au învățat. Elendor dorea să meargă la Rosewood Hall, în Anglia. Mama ei, Matilde, i-a propus lui Alexander să o lase pe fată, dar să meargă sub acoperire, iar el acceptă. Lottie Pumpkin, este o fată orfană dintr-un orășel de provincie. Ea, după mult timp a reușit să intre la Rosewood Hall. Ajunsă la școală, Lottie și-a făcut noi prieteni, Binah, Anastasia și doi frați gemeni, o fată și un băiat pe nume Lola și Micky. Lottie a mers în casa unde trebuia să locuiască, la Florence Ivy. Colega ei de cameră era Ellie Wolf.Deoarece au apărut zvonuri despre faptul că Lottie ar fi prințesa Maradovei, Ellie a așteptat să vină Lottie în cameră și să-i spună că ea este adevărata prințesă a Maradovei.Binah i-a oferit lui Ellie o ecuație ce va putea deschide două cutii, oferite tot de Binah pentru Lottie și Ellie, iar lui Lottie i-a mai oferit o carte despre Scufița Roșie, ceea ce a făcu-o pe Lottie să își amintească de cartea pe care a primit-o la începutul anului, în fața ușii și a decis să meargă în cameră cu Ellie. În carte au descoperit fișa de cititor. Ce le-a mai rămas să facă era doar să vadă cine a fost în prima zi la bibliotecă, iar Ellie a decis să meargă în seara aceea. Ele au descoperit că în prima zi doar Binah, Raphael și Anastacia au fost la bibliotecă. În a doua săptămână de școală, a venit un băiat nou, pe nume Jasmei. Acesta era partizanul lui Ellie, iar acesta a anunțat-o pe Lottie că trebuie să vină în Maradova.
În Maradova, Lottie s-a întâlnit cu părinții lui Ellie și cu bunica ei. Lottie a aflat că se va aplica articolul șase, iar Jasmei, partizanul lui Ellie, își va continua orele la Rosewood Hall. Lottie devine substitut, ceea ce o face să devină ,,prințesă” sub acoperire.
Lottie a început un curs de etichetă.
Ellie și Lottie au decis să deschidă cutia primită de la Binah și au descoperit că înăuntru era o broșă în formă de vulpe și șoricel. Lottie a mai avut o informație care era despre administratorul școlii, William Tufty care a scris o poezie ,,Vulpița și șoricelul cel plăpând,,. Cele două fete au fost în biroul directorului unde au văzut o poză cu administratorul. Ellie și Lottie au decis să afle mai multe de la Binah.
Lottie a mers la cursul de etichetă, unde se aflau doar persoane regale sau importante. Acolo se aflau și Anastacia, Raphael și Saskia. Profesoara, Lady Priscilla, era foarte rea și se purta urât, fiindă credea ce este prințesa Maradovei, care a avut un comportament neregal.Cu ajutorul prințului Ashwich, Lady Priscilla, s-a purtat mai frumos cu Lottie. Ellie și Jasmei i-au spus lui Lottie să nu mai vorbească cu Ashwick.
Lottie și-a dar seama că nu a putut dormi, fiindcă avea ceva sub saltea. Jasmei s-a uitat și a văzut o hârtie cu semnul unui lup tăiat cu doua linii roșii, acesta fiind semnul morții. Cei trei aveau trei suspecți, pe Anastasia, Raphael și Binah, iar ca momeala pe Lottie.
Vacanța de iarnă a început, iar Lottie, Ellie și Jasmei au decis să rămână la școală cu alți câțiva elevi.
Un nou trimestru a început. Lottie a trcut de toate examenele, iar acum urma balul primăverii în Maradova împreună cu Ellie, Jasmei și alți prinți și prințese. Lottie, Ellie și Jasmei au mers în Paris unde și-au luat ținutele. Următoarea zi, cei trei au ajuns în Maradova. Ziua următoare a fost balul. După o întâplare cu prințul Edmund, Saskia s-a oferit să o ajute pe Lottie cu rochia. Când au ajuns în camera Saskiei, ea i-a oferit o cană de ceai lui Lottie, iar după puțin timp, Lottie și-a dat seama că a fost otravită și a leșinat. Elle și Jasmei s-au întâlnit cu Anastacia. Anastacia a știut totul despre Ellie și Lottie, dar nu și despre răpirea lui Lottie. Anastacia a mai spus că Saskia este partizanul ei. Lottie s-a trezit într-o mașină cu Saskia. După câteva momente a sunat-o Ellie, iar Lottie a fost amenințată de Saskia să nu spună unde este, ceea ce a făcut-o pe Lottie să vorbească codat, ca să își dea seama Ellie că nu este bine.Lottie a fost salvată de Jasmei și Ellie, iar Saskia a mers la pușcărie. Prințesa Maradovană era în pericol, din cauza unei persoane numită Leviathan.
dec. 6, 2022 |
Cu toții suntem uneori luați prin surprindere de apariții neașteptate, de evenimente inopinate sau de propriile reacții parcă străine de noi. O astfel de apariție se insinuează discret în viața unui cuplu de intelectuali, consolați cu ideea unei existențe în doi, fără copii sau animale de companie, un el și o ea fără nume, din romanul scriitorului japonez contemporan Takashi Hiraide, „Pisica musafir”, apărut la Editura Polirom, în 2022. Încă de la prima frază, cartea ne învăluie în poezia confesiunii personajului narator, care descrie intrarea pisicii Mica în casa lor:
„Prima dată a apărut ca un nor zdrențuit. Un vălătuc plutitor ce se înfiora ușor dintr-o parte în alta, parcă suflat de o boare de vânt.”
Animalul de companie al băiețelului din vecini nu ezită să sară gardul și să găsească un al doilea cămin în casa de oaspeți, unde perechea locuia în chirie. Astfel, între cei trei se înfiripă o puternică legătură afectivă, care colorează existența monotonă și scoate la lumină instinctul ludic atât al omului, cât și al felinei. Fără să abunde în acțiuni, romanul urmărește totuși un fir narativ în care căutările oamenilor sunt punctate de aparițiile și disparițiile felinei. Totodată, textul oferă și prețioase informații despre cultura și mentalitatea niponă. De pildă, despre cultura de grup, bazată pe o distincție clară între membrii grupului și outsideri, cunoscută ca dihotomia uchi (înăuntru) și soto (în afară). Despre cum influențează această perspectivă modul de relaționare dintre oameni, despre cum un ghemotoc blănos ne poate domestici sau despre finalul epocii Shova în centrul orașului Tokyo veți afla parcurgând romanul „Pisica musafir”.
Ioana Trempe
Profesoară la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” Oradea
dec. 6, 2022 |
Romanul este potrivit pentru aproape toate categoriile de varsta. Aceasta carte prezinta calatoria unei tinere printre sentimentele ei tulburate de dragoste pentru familie si cei din jur. Povestea protagonistei este emotionanta si poate fi familiara pentru unii cititori, ea dezbatand alegerile atat pe plan emotional cat si pe plan profesional si modul in care primeste reactiile celor din jur.
Un roman cu un limbaj, mesajul autoarei este usor de prins si il face simpatizand cu personajul feminin.
Ingrid Liteanu, clasa a X-a, CN G. ibrăileanu, Iași
dec. 6, 2022 |
Romanul Ioșca prezintă întâmplări palpitante, profund impresionante datorită perioadei istorice în care au loc. Personajul principal Ioșca, fost prizonier în gulagurile sovietice și muncitor pe marile șantiere ale României comuniste este o persoană lipsită de dorințe materiale care reușește să trăiască ca un sihastru într-o lume în care electricitatea era considerată o necesitate, mulțumindu-se cu activitățile monotone.
Din punct de vedere al tematicii, romanul abordează o temă literară clasică – viața rurală. În mod adiacent, se pot regăsi elemente ce simbolizează spiritualitatea, regăsirea Domnului și viața omului simplu, care este în comuniune cu natura și elementele sale. Personajul principal prefera să se retragă în natură și să mediteze asupra amintirilor pe care și-ar dori să le mai trăiască o dată.
Firul narativ este unul ușor de urmărit, însă poate produce confuzie în rândul cititorilor dacă aceștia nu acordă o atenție deosebită la detaliile temporale. Ritmul în care se desfășoară acțiunile poate varia, uneori fiind mai rapid, alteori mai lent.
Limbajul folosit de autor în redactarea romanului este unul ușor de înteles pentru o persoană cultivată. Cuvintele alese sunt poetice și artistice, ilustrând perfect tema romanului.
Totuși, părerea mea e, că pentru a înțelege și consuma cu bucurie această operă, perioada adolescentină nu este cea mai adecvată.
dec. 6, 2022 |
Povestirile Adinei Popescu, m-au surprins întotdeauna în mod plăcut, fie că era vorba de omida prea grăsuță din ,,Metamorfoza”, fie că erau întâmplările din copilăria sub regimul comunist.
Relatarea la persoana I, fac din volumul care are și titlul, tot din vremurile evocate, un jurnal reflexiv în care eu și generația mea, ne regăsim întocmai. Mergând cu Adina de altădată, la munte și la mare, revăd multe lucruri și pot afirma cât sunt de veridice! Inclusiv obiectele din camere, de la peștele de sticlă, până la bibelourile diverse, îmi amintesc de propria copilărie. Ar fi minunat ca tinerii să citească alături de părinții lor aceste pagini și să discute pe marginea unor lucruri care azi, poate par ciudate (inclusiv, lipsa alimentelor, a dulciurilor sau a jucăriilor). Părinții ar avea un bun prilej de a sta de vorbă cu copiii, de a-și aminti și ei de acea perioadă, de a completa chiar povestirea cu întâmplările lor. Ar ieși un jurnal cu dublă intrare foarte interesant. Cu alte cuvinte, este o altfel de istorie, o istorie trăită, o realitate semificțională. Și totuși, chiar așa a fost…
Prof. Checicheiș Sanda
Comentarii recente