aug. 6, 2024 |
Recenzia cărţii „Invizibilii”, de Ioana Pârvulescu
„Invizibilii” este prima carte pentru copii scrisă de autoarea Ioana Pârvulescu. Publicat în anul 2022, la editura Humanitas, colecţia Humanitas Junior, Bucureşti, romanul ilustreaza povestea unei fetiţe care, la vârsta de opt ani fără o zi, încă nu ştie a citi.
Cartea mi-a atras atenţia de la început, citindu-i titlul. Întotdeauna mi-au plăcut cărţile care au ca temă centrală cunoaşterea de sine. Opera e structurată in două parţi intitulate „Oamenii invizibili” si „Călătorie spre centrul cărţii”.
Asemenea Anei din „Inocenţii”, care nu ştia să decodeze metaforele adulţilor, Laura Cristina Albu nu stie a citi, deşi are aproape opt ani. Cititul o plictiseşte, deoarece are o imginaţie bogată si vede mai mult decât literele de pe o foaie, cum ar fi o casută sau un şarpe. În plus, în mintea Laurei, sensurile par a nu se lega, deoarece parinţii sunt dezamagiţi de faptul ca ea nu citeşte. Orice întarziere în evoluţia unui copil generează un motiv de îngrijorare pentru părinţi. Pentru ca ai ei să n-o mute la altă şcoală şi să-şi piardă prietenii, ambiţioasa Laura parcurge un drum iniţiatic, o călătorie în lumea poveştilor, pe parcursul căreia învaţă să citească.
M-a încantat nespus povestea fetiţei care învinge dificultăţile a şase probe, călăuzită fiind de bibliotecar şi ajutată de minunatele cărţi ale copilăriei. Laura va trece proba finală a cititului în faţa clasei, iesind cu bine din labirintul iniţiatic.
Sunt de părere că lectura transmite un mesaj important copiilor – cum să-şi învingă temerile si cum să depăşească obstacolele, având motivaţie, încredere şi răbdare.
Cu drag,
Preda Sebastian, clasa a VI-a D
Şcoala Gimnaziala nr. 28, Mihai Eminescu, Galaţi
aug. 6, 2024 |
Cluj-Napoca, 02.08.2024
Stimate domnule Fiodor Dostoievski,
Așa cum ați demonstrat de atât de multe ori în romanele dumneavoastră, devenite între timp clasice universale, umanitatea se confruntă adesea cu nevoia de schimbare, care zguduie din temelii principiile și societatea. Acesta este și cazul Romei Antice, ajuneă, în primele secole ale erei noastre, centrul imperiului care definește și azi cultura europeană.
Romanul pe care doresc să vi-l recomand se numește ,,Quo vadis” și este scris de autorul polonez Henryk Sienkiewicz, cunoscut pentru operele sale cu caracter istoric și laureat al Premiului Nobel, în anul 1905. A apărut, în română, la Editura Corint, în 2021. Într-o narațiune care îmbină fapte reale cu o poveste tulburătoare de dragoste, Sienkiewicz oferă, în cartea sa cea mai cunoscută, o perspectivă nouă asupra primului secol al creștinismului.
Acțiunea începe în anul 64 d. Hr, când Marcus Vicinius, un patrician întors din război, se îndrăgostește de Ligia, fiica adoptivă a unui general. Mărturisindu-i unchiului său, Petronius, sentimentele sale, acesta pune la cale răpirea fetei, împreună cu împăratul Nero. Însă, fata este salvată de Ursus, servitorul său loial, care o duce la adăpost, în mijlocul comunității creștine, de care cei doi aparțin în secret. Aflat în imposibilitatea de a-și lega destinul de cea pe care o iubește, Vicinius decide să se convertească, fascinat de principiile noi ale creștinilor, cum ar fi înțelegerea, sacrificiul și iertarea, dar mai ales mila, atât de bizară pentru un membru de vază la societății romane.
Petrecându-se într-un timp al mizeriei și corupției, povestea celor doi reprezintă un exemplu al iubirii sincere, care înflorește în ciuda amenințărilor din jur. În plus, transformarea personajelor pe parcursul romanului este, în opinia mea, o alegorie ingenioasă pentru căutarea spirituală a fiecăruia dintre cititorii săi. Astfel, când mândria, excesul și nefericirea domină arta și filozofia vremii, Viciunius găsește alinarea în bucurii simple și iubire, singura salvare din fața unei lumi profund tulburate. Pe de-altă parte, figura inocentă a Ligiei evoluează în cea a unei femei puternice, care iese din fiecare încercare cu o credință tot mai solidă în pace și acceptare, ca valori indispensabile.
În final, nu pot omite și substratul de critică socială al acestui roman, pe care l-am perceput ca o subtilă paralelă cu prezentul, valabilă, totuși, pentru orice epocă. Autodistrugerea Romei se datorează, în viziunea autorului, unor lideri slabi, care nu mai empatizează cu populația de rând, supunând-o la sărăcie, boală și război. Așadar, oamenii simpli găsesc în creștinism un licăr de speranță și consolare și, mai mult, promisiunea unei vieți eterne pașnice, după tot chinul cu care se confruntă. Contextul istoric al operei, anume persecuția creștinilor, rămâne un exemplu tragic de imoralitate, repetată, din păcate, prea des de-alungul secolelor care au urmat.
Sper ca recomandarea mea să fie demnă de un scriitor de talia dumneavoastră! Vă sunt recunoscătoare pentru lupta continuă pe care ați dus-o spre a face nedreptățile lumii auzite!
Cu stimă,
Diana Dindeal
Clasa a IX-a, Liceul Teoretic ,,Avram Iancu” Cluj-Napoca
aug. 6, 2024 |
Eu am ales această carte, deoarece, la prima privire, în librărie, mi-a atras atenţia, m-am uitat mai mult printre file, la text, la ilustraţii și mi s-a părut interesantă. Mai întâi mi-a amintit de animaţiile cu Hello Kitty, dar citind-o am constatat că e mai mult decât atât. Numele autoarei este Paula Harrison. A fost învățătoare înainte să scrie cărţi. Cartea este ilustrată de Jenny Lovlie. E o serie mai lungă în care intră şi “Kitty. Necazuri în amurg”, “Kitty şi grădina din cer”, “Kitty şi operaţiunea de salvare sub clar de lună”, “Kitty și un cântec la lumina stelelor”, “Kitty şi tigrul de aur” etc. Această carte poate fi achiziţionată și online, dar și în librării. Cartea citită de mine a fost publicată în anul 2021, la București, editura Aramis. Are 108 pagini. A fost tradusă de Cristian Ioan Constantin. Sunt şase capitole în carte. Este o carte superbă și foarte inventivă. M-a surprins faptul că fetița are puteri de pisică. Titlul se referă la Kitty, fetița care trebuie să salveze parada lampioanelor. Un citat din cartea “Kitty și parada lampioanelor” care mie mi s-a părut motivant este: “Nu lăsa frica să te rețină. Ești mai curajoasă decât crezi!” De aceea, cred că această carte este potrivită pentru cine vrea să-şi adune mai mult curaj, vrea să-şi învingă anumite temeri. Eu aș recomanda-o tuturor celor de clasa a cincea, în special copiilor începând cu vârsta de 11 ani.
Patricia-Maria Blaj, clasa a V-a, Colegiul Naţional “Avram Iancu” Ştei, judeţul Bihor
aug. 6, 2024 |
Eu am ales cartea “Winston. Un motan în misiune secreta”, deoarece îmi părea interesant că animalele pot să vorbească. Autorul cărții este Frauke Scheunemann. Acesta a mai scris și “Winston. Agentul cu lăbuţe moi”, “Winston. Pe urmele spărgătorilor casei de bani”, „Winston. Un motan sub acoperire”, ”Winston. La vânătoare de fantome”, “Winston. Misterul sardinei otrăvite”.
Cartea citită de mine a fost publicată în 2021, la editura Booklet fiction, București. A fost tradusă din germană în română de Adela Motoc. Are 27 de capitole cum ar fi: “Prolog – sau de ce în unele zile ar fi mai bine să nici nu te dai jos din pat”, “Exista lucruri imposibile. Sau nu…?”, “Primele încercări detectivistice. De ce nu se poate trăi și fără matematică” sau “Un experiment. Și-un legământ: cei mai buni prieteni, pe vecie!”.
În carte apare povestea unui motan. Iată cum se descrie acesta: “Dacă aş putea vorbi, fireşte că m-aş prezenta doamnei după toate regulile politeţii. Şi i-aş povesti că mă numesc Winston Churchill, dar că toată lumea îmi spune simplu Winston. Că locuiesc de ceva vreme la profesorul Werner Hagedorn, pe aristocratica stradă 106a din Hamburg […] Şi că sunt un veritabil motan de casă, iar asta înseamna că nu ies niciodată rău.” Motanul are o viaţă perfectă până se schimbă menajera casei, Olga. Noua menajeră se mută în casă împreună cu fiica ei, Kira. Ce relaţie crezi că va fi între motanul Winston şi Kira? La cine crezi că se referă citatul: „Noi doi suntem cei mai buni prieteni pe vecie”? Un motiv bun ca să citeşti cartea! O recomand pentru lectură tuturor copiilor, mai ales dacă au ca animal de companie o pisică şi de multe ori se întreabă ce gândeşte şi de ce reacţionează aşa. Eu aș recomanda această carte şi elevilor de gimnaziu, de 10-12 ani. E interesantă şi pentru fete, căci personajul feminin, Kira, are 12 ani şi atunci se produc numeroase redescoperiri. Am reţinut aşa ceva: “De fapt, eu nu ştiu prea multe despre ce înseamnă într-adevăr să fii om, cu atât mai puţin fată. Credeam că e mai simplu”. Prima dată, când am văzut seria, m-am gândit la pisicile aristocrate, cum am urmărit atâtea serii animate de la Walt Disney şi cărţi ilustrate din ediţii de colecţie Disney. Dar cartea pe care o recomand e mai matură. Lectura ei a fost plăcută, iar la sfârşit am înţeles mai bine cum e într-o prietenie dintre om şi animal, cum e să fii în pielea unei pisici. Am dat dreptate personajului: “Aşa se întâmplă întotdeauna, eşti mai deştept după ce totul s-a încheiat.”.
Maria-Irina Rusu, clasa a V-a, Colegiul Naţional “Avram Iancu” Ştei, judeţul Bihor
aug. 6, 2024 |
Scriitorul David Walliams este un fost actor și un comedian, iar acum și-a gasit plăcerea în scrisul romanelor pentru copii. Am văzut că autorul mai are şi alte cărţi asemănătoare, adică despre alți membri din familie şi mă intrigau titlurile: „Mătuşica îngrozitoare”, „Tatal rău” etc. „Gangsta Granny” este o carte care urmăreşte povestea unei bunici cu identitate secretă. Această identitate este de hoața internatională de bijuterii. Titlul cărţii, tradus în limba română, înseamnă „Bunicuţa Hoţomană”. Această carte a fost publicată în anul 2011 de editura Harper Collins, cu ilustrații de Tony Rossare, are 296 de pagini și face parte din colectia „Gangsta Granny”, fiind alcătuită din două volume, acesta pe care l-am citit fiind primul. Cartea are 33 de capitole, fiecare mai interesant şi mai provocator decât celălalt, care te face să te întrebi ce se va întampla în continuare cu bunicuţa buclucaşă. Eu am ales pentru lectură varianta în engleză a cărţii care mă şi ajută la învăţarea cu ușurinţă a limbii, descoperind noi cuvinte şi expresii uzuale sau metaforice. Uite un citat care mi-a plăcut mie: „The giant lawnmover began revoling. That Way!”/„Mașina de tăiat iarba a început să se rotească în cercuri. Direcția aia e!” Cartea se poate comanda online, dar, din păcate, nu există în format electronic. Se poate achiziţiona şi de la librăria Cărtureşti. Ce am înţeles din această carte? Tot timpul trebui să-ţi respecţi bunicii cât îi mai ai pe această lume. Şi eu am o bunică minunată care locuieşte cu noi şi ne uimeşte de foarte multe ori! Mă simt impresionat de câtă emoţie poate transmite această carte, uneori râzi, alteori plângi. O recomand colegilor mei de clasa a cincea, noi încă ne manifestăm uşor de la o stare la alta, suntem aşa… mai dezinvolţi.
Codău Lucas-Mihai, clasa a V-a, Colegiul Naţional “Avram Iancu” Ştei, judeţul Bihor
aug. 6, 2024 |
Eu am ales pentru recomandare cartea „Charlie și fabrica de ciocolată”, pentru că acestă carte are o poveste captivantă, care îți atrage atenția și te face să zâmbești îndată, dacă mai ales iubeşti ciocolata… Cartea este pentu toate vârstele şi nu o sa te plictisesti când o s-o citesti, între personaje fiind şi copii, şi adulţi. Autorul cărtii este Roalh Dahl. El a avut mai multe premii, între care şi cel pentru cea mai bună povestire. A scris multe cărţi, cum ar fi „Matilda”, „Marele Uriaș Prietenos”, „Vrăjitoarele”, „Danny, campionul lumii”, „George și miraculosul său medicament” etc. Roalh Dalh a devenit cunoascut după operele lui fantastice. Cartea pe care am ales-o a fost publicată în 2021 de către edituta Arthur. Cartea are 179 de pagini şi 30 de capitole, cum ar fi: ,,Lucrătorii misterioșii”, ,,Biletele de aur”, „Primii doi câștigatori”, ,,Ziua lui Charlie”, ,,Încă două bilete de aur au fost găsite”, ,,Bunicul Joe își încearcă norocul” etc. Cartea face parte din seria de autor. Traducerea cărţii a fost făcută de Christina Anghelina, iar ilustraţiile, de către Quentin Blake. Mie mi-a placut capitoliul 16 în care Willy Wonka vorbea despre omuletii Oompa-Loompa. Acei omuleţi sunt foarte mici. Ei sunt și foarte amuzanti, draguți și isteți. Un citat despre ei care mi-a trezit atenţia a fost: ,,Omuleţul a fost așa de fericit când a auzit asta, încât și-a aruncat castronul cu omizi pe fereastră”. Titlui cărţii se referă la Charlie care este foarte norocos și are oportunitatea de a merge la fabrica de ciocolata a lui Willy Wonka. Citind cartea aceasta, m-am gândit la alta care are lucruri în comun cu „Charlie și fabrica de ciocolată”, anume „Hansel și Gretel”, poveste scrisă de Frații Grimm, pentru că în ambele cărţi este vorba despre ceva dulce, preferat de copii: o fabrică de ciocolată sau o căsuţă de turtă dulce. Cartea este disponibilă pentru achiziţie în librării și online, chiar și în format electronic o poţi găsi. Eu am primit cartea de la o rudă şi mă așteptam deja sa fie plictisitoare, una dintre cărţile dăruite ca să le citeşti neapărat, dar am avut surpriza de a descoperi o lume interesantă şi am continuat lectura cu plăcere. Cartea este simplă la lecturare, dar, în același timp, cu foatre mult suspans și tot atâtea întâmplari nemaipomenite. Merită citită! Vi se potriveşte, copii de gimnaziu, indiferent de vârstă.
Ştef Mihaela, clasa a V-a, Colegiul Naţional “Avram Iancu” Ştei, judeţul Bihor
Comentarii recente