Ioana Docolin, Timpul răpit

Cartea Șirul pierdut al timpului de Paige Britt prezintă povestea Penelopei, o fată care are un program extrem de încărcat și organizat până la cel mai mic detaliu. În timpul vacanței de vară, când observă că are o „gaură” în program, ea ajunge la domnișoara Hadde și, în mod neașteptat, cade într-o gaură care o poartă într-o lume stranie, unde timpul funcționează diferit.

Pe acest tărâm, Penelope îl întâlnește pe Mărar, un personaj straniu, și află că orașul este condus de Cronos, iar oamenii sunt obligați să trăiască într-o permanentă grabă. Pentru a restabili echilibrul timpului, cei doi pornesc într-o călătorie spre Turnul cu Ceas și încearcă să o găsească pe Marea Zabovitoare, cea care îi poate ajuta să repare lucrurile. În drumul lor, trec prin numeroase încercări, sunt chiar i, iar Penelope ajunge să oprească timpul agățându-se de limbile ceasului.

Cu ajutorul Marii Zabovitoare și al Ceasornicarilor, negura care acoperă orașul este ridicată, iar planurile lui Cronos sunt zădărnicite. Penelope reușește să distrugă ceasul lui Cronos și să-l elibereze pe Mărar, iar Turnul cu Ceas se prăbușește, readucând lumea la normal. Oamenii redevin calmi și nu mai sunt dominați de grabă.

La final, Penelope se întoarce în lumea reală și descoperă că au trecut doar câteva secunde de când căzuse în gaură. Experiența trăită intens o face să înțeleagă că timpul nu trebuie să fie o presiune permanentă și își propune să discute cu părinții despre programul ei prea încărcat.

Astfel, povestea transmite ideea că timpul trebuie trăit cu echilibru, fără grabă, pentru a ne bucura cu adevărat de viață.

Cartea poate fi asociată cu romanul Momo de Michael Ende, în ambele opere tema principală fiind timpul. Atât în povestea Penelopei, cât și în cea a lui Momo, timpul devine o problemă pentru oameni, care ajung să trăiască mereu în grabă. De asemenea, în ambele cărți apar simboluri legate de timp, precum ceasul, pendula sau mecanismele ceasornicelor. Astfel, cele două cărți transmit un mesaj asemănător: timpul trebuie trăit cu echilibru și înțelepciune, nu risipit în grabă și presiune pentru că este foarte prețios.

,,Timpul pierdut nu poate fi recuperat niciodată.”

,,Pentru cei harnici, totul este ușor, pentru cei trândavi, totul este o povară.”

Ioana Docolin

Colegiul Național Pedagogic Carmen Sylva Timișoara Screenshot_20260305-215630.Moto App Launcher~2.png

Fularul printre fulgi

20260306_195747.jpgRezumat Platanos

de Doina Ruști

Doctorul Anatol a înființat un centru de experiență pentru oamenii care au virusul vegetalită .

Când Sisinel a ajuns la centru, și-a revăzut prietenii: Vio, Nasture și Năsosul.

În timp ce ei discutau, Sisinel a văzut un copac care purta un sacou minunat, ce i-a atras atenția acestuia.

Când s-a dus la el, copacul a spus că se numește Platanos.

Platanul i-a povestit despre un caiet numit „Caietul Vărgat”, care conține multe informații despre vegetalită.

În următoarele zile, Sisinel a început să aibă o prietenie din ce în ce mai frumoasă cu Platanos.

Într-o zi, când Cati, îngrijitoarea lor, a venit să le aducă mineralele, Sisinel i-a spus că dorește să se mute lângă Platanos, sau altfel refuză să își mai consume mineralele.

Cati i-a spus că pământul lui Platanos este format mai mult din pietrișuri și că va avea riscul de a muri.

În ziua următoare, Năsosul le-a spus că el a luat virusul în timp ce era la ștrand și i-a întrebat pe ceilalți cum au luat virusul.

Nasture a spus că l-a luat când era la școală.

Într-o zi, Cati a adus o nouă plantă la centru, numită Nalba, care era o floare otrăvitoare.

Ea a povestit că a primit boala de la profesorul ei de balet, iar când a început să se transforme într-o floare, s-a mutat într-un parc unde se aflau mai multe plante.

Totuși, într-o zi, a venit un grup de oameni care au început să ucidă toate plantele.

Nalba a avut norocul de a evada prin gardul parcului.

După ce a terminat de povestit, ei s-au dus la chioșc, unde s-au întâlnit cu un tip numit Anghel. El avea mulți țepi și purta o șapcă cu insigne.

Când s-au întors la centru, Cati le-a spus că a luat boala, și nu îl poate găsi pe Doctorul Anatol pentru a o vindeca.

Dintr-o dată un băiat pe nume Emanuel a venit și le-a spus că ei pot ieși din pământ.

Cu ajutorul lui, toate plantele au ieșit, iar Platanos a fugit afară din centru.

El nu s-a mai întors înapoi de câteva zile așa că cei de la centru s-au împărțit în grupe pentru a-l găsi.

Sisinel a plecat împreună cu Nalba și au ajuns într-o piață, unde până la urmă sau pierdut unul de altul.

În acel moment, Sisinel și-a adus aminte de biblioteca despre care Platanos i-a povestit.

Ajungând la bibliotecă, a intrat înăuntru, și a găsit o femeie pe care Sisinel a întrebat-o dacă știe unde este un băiat îmbrăcat în sacou.

Aceasta i-a spus că băiatul pe care îl caută se numește Iulian, iar botanista Popescu de pe strada Caimatei îl poate ajuta să îl găsească.

Când a ajuns la casa doamnei Popescu, casa părea abandonată, dar totuși Sisinel a intrat.

Înăuntru se aflau multe cărți, iar o voce l-a întrebat pe cine caută.

Sisinel a spus că o caută pe doamna Popescu, iar în acel moment ea a apărut.

El a întrebat-o dacă știe unde este Iulian. Dânsa a spus că este un băiat foarte harnic și ajutător și că locuiește chiar pe strada următoare.

Odată ajuns, a văzut o persoană care nu era infectat. Acea persoană era tatăl lui Iulian.

Când a ajuns în casa lui, Sisinel i-a cerut Caietul Vărgat.

După ce l-a luat, a început să citească din el.

În caiet era vorba despre Iulian care mergea în fiecare zi la biblioteca tatălui său, Ioniță.

El își făcea temele și citea până când Ioniță termina lucrul.

Deseori, Iulian îi livra doamnei Popescu cărți de la bibliotecă, le înapoia, iar uneori îi făcea și cumpărăturile. La schimb, doamna Popescu îi dădea un pachet care conținea îmbrăcăminte și îl învăța despre hibrizi.

Odată, doamna Popescu i-a spus că există posibilitatea ca atunci când deschide un pachet să găsească un djinn care îți îndeplinește trei dorințe.

Cadoul preferat al lui Iulian era un sacou .

Într-o zi, când Iuli i-a adus un colet botanistei Popescu, a auzit mai multe voci înăuntru.

Când a intrat, erau mai multe persoane, iar Popescu a luat coletul și i-a dat un pachet la schimb.

După ce l-a luat, el a plecat pe o stradă îndepărtată și l-a deschis.

Înăuntru era un fular alb cu o stea verde, iar pe el scria dream star.

Dintr-o dată, din pachet a ieșit un djinn care l-a întrebat ce dorințe are.

Iulian și-a pus dorința ca toată lumea, în afară de tatăl și de câinele lui să se transforme în plante, iar el să se tansforme într-un platan.

După ce Sisinel a terminat de citit, a găsit un telefon și a comandat acel fular. Vânzătorul i-a spus să se întâlnească la Bila de aur.

Când a ajuns acolo, a luat pachetul și s-a întors la centru pentru a-l deschide.

În final, din pachet a ieșit un djinn, iar Sisinel și-a pus dorința ca totul să revină înapoi cum era.

Robert Cheptanariu,

Liceul Electrotimiș, Timișoara

Coordonator: Prof. Docolin Garofița Sorina

 

 

 

 

Platanos de Doina Ruști, clubul „Ex Libris Timișoara” HOSU ANDRADA

platanos-doina-rusti-cover_big.jpgCe ai face dacă ai deveni o plantă?

Aceasta este întrebarea pe baza căreia Doina Ruști scrie romanul Platanos, apărut în toamna anului 2025 la editura YoungArt, care reprezintă continuarea textului epic cu același nume din programa școlară a clasei a VIII-a.

Consider că acest roman reprezintă o împletire inedită a prieteniei, a distopiei și a dificultății trecerii de la regnul uman la cel vegetal și pune în lumină în deosebită măsură tema identității, iar în continuare voi explica de ce.

Romanul urmărește povestea lui Sisinel, un băiat în vârstă de 15 ani care, din cauza unei boli noi, se transformă într-o plantă cu flori albe, numită dedițel sau, popular, sisinel. Băiatul locuiește acum într-un centru experimental, alături de alți „hibrizi” ca el, fiecare transformat într-o plantă diferită. Aici îl întâlnește pe Platanos, un platan, cu care leagă imediat o prietenie și lângă care insistă să fie mutat, în ciuda faptului că îi va fi greu să continue să trăiască în condițiile de lângă acesta.

În continuare, putem urmări primii pași ai tinerilor afectați de vegetaliza și descoperirea unei noi societăți distopice, cu ierarhii și condiții diferite de cele cu care erau obișnuiți. Cartea oferă răspunsuri la întrebări precum: Ce înseamnă cu adevărat o societate egală? sau Ce este prietenia adevărată? Însă întrebarea pe care v-o lansez vouă este: credeți că prietenia dintre Platanos și Sisinel va rezista noilor condiții?

Vă invit să aflați răspunsul citind această carte, pe care v-o recomand din toată inima.

HOSU ANDRADA, CLASA A VIII-A, CLUBUL EX LIBRIS TIMIȘOARA, PROF. COORD DOCOLIN GAROFIȚA

O vară cu Isidor

O vară cu Isidor de Veronica D. Niculescu

Într-o vară, o fată pe nume Serena s-a dus împreună cu părinții ei la o grădină zoologică din Băneasa. Acolo era un cimpanzeu pe nume Thor care era cel mai bătrân animal din zoo. După ce au văzut animalele, Serena împreună cu familia ei  au plecat acasă. Peste câteva zile, Serena a văzut la știri că Thor a murit, iar acum, cel mai bătrân animal a devenit un condor pe nume Isidor venit din Sinaia. Serena, după ce a aflat despre condor, a decis să meargă singură la grădina zoologică. Când a ajuns acolo, ea l-a văzut pe Isidor. Oamenii din jurul lui îi ziceau că este urât, iar condorul se uita la ei speriat și trist. Atunci, când nimeni nu mai era pe lângă Isidor, Serena l-a scos din cușcă și l-a luat la ea acasă. În următoarele zile, condorul i–a spus Serenei că nu mai poate zbura. Ea îl ascundea sub patul ei și căuta cărți pe internet despre condori. Serena și-a dat seama că acesta este o pasăre de munte și nu va avea nici o șansă de a reînvăța să zboare, așa că au plecat împreună spre Sinaia. Cei doi au mers cu taxiul până în București, iar restul drumului l-au făcut cu trenul. Când au ajuns, s-au cazat la Hotelul Serena, iar în următoarele zile condorul a început să zboare din ce în ce mai bine. Într-o zi, părinții Serenei au găsit-o împreună cu poliția pe Serena, iar aceasta a trebuit să se întoarcă acasă. Finalul nu poate fi dezvăluit, așa că recomand această carte tuturor copiilor de vârsta mea sau mai mici sau mai mari pentru a-l descoperi.

Liceul Electrotimiș, Timișoara Robert Cheptanariu

Coordonator: Prof. Docolin Garofița Sorina

o-vara-cu-isidor.jpg

 

 

 

Recenzie Trandafirii din Mexic

Cartea „Trandafirii din Mexic” este o poveste emoționantă în care personajul principal, deși sensibil și delicat, dovedește forță interioară și tărie de caracter. Esperanza, trece printr-o încercare profundă după moartea tatălui său, iar viața ei se schimbă complet atunci când mama sa, Ramona, refuză să se căsătorească cu unchiul Luis. Din dorință de răzbunare, acesta le distruge casa, obligându-le să fugă și să înceapă o viață nouă în America, la Los Angeles.

Deși trece prin multe greutăți, Esperanza învață că bunătatea și sprijinul celor din jur pot aduce lumină chiar și în cele mai întunecate momente. Cartea transmite un mesaj puternic despre speranță, putere interioară și importanța oamenilor care ne sunt alături.

Recomand această lectură tuturor colegilor mei, deoarece este o poveste captivantă și plină de învățăminte. Cu siguranță vă va impresiona și vă va face să priviți viața cu mai multă încredere.

Autorul pune în evidență bunătatea oamenilor și faptul că anumite persoane din jurul nostru ne pot schimba viața în bine.

În final, vă îndemn să citiți cartea „Trandafirii dn Mexic” și să aflați chiar voi deznodământul acestei povești minunate.

Cheptanariu Robert, clasa a – VI -a, Liceul Tehnologic Electrotimiș,  Timișoara 20260506_214813.jpg