salbaticul guillermo arriaga
„Salbaticul” este un exercitiu reusit in teritoriul cartilor ce reusesc sa te faca atat interesat de poveste cat si inconfortabil in acelasi timp , dar o carte pe care o recomand si pe care o ador…
m-am hotarat sa devin prost- Martin Page
Se spune sa nu judeci o carte dupa coperta dar cartea astra m-a atras spre ea ca un magnet si am evitat sa o iau timp de 2 ani,pana cand intr-un final am cumparat-o.E un „mind f*ck” de la inceput si pana la sfarsit ,dar un „mind f*ck” plin de umor si un haios amuzant care te va tine captiv. Desi povestea este una absurda este una care merita citita si savurata…
Top 10 al Dianei din cercul „Raze cititoare”
Diana Andreea Bunea din cercul Razele cititoare mulțumește Mariucăi pentru sugestiile de lectură!
A făcut și ea un top 10 cele mai frumoase cărți citite de la editura Arthur:
– fără să poate alege care este preferata propune „Olguta și un bunic de milioane”, „Matilda” și „Mătușica îngrozitoare”
-apoi, în ordine:
„Vrăjitorul din Oz”
„Micuțul Nicolas”
„Ursuletul Winnie Puh”
„Cartea cu Apolodor”
„A doua carte cu Apolodor”
„Pippi Șosețica” și
„Povești piezișe de la școala-n dungă”
Vă dorim spor la citit!
HARRY POTTER și PRINȚUL SEMIPUR
Sunt Romana. Cartea mea preferată este HARRY POTTER și PRINȚUL SEMIPUR (a VI-a din seria Harry Potter scrisă de J.K. ROWLING)
Am citit-o in iunie anul trecut, când s-a terminat școala. Deși are aproape 400 de pagini,am citit-o ușor,pentru că mi-a stârnit interesul. În ea am descoperit ce este o adevărată prietenie și că nu trebuie să fii influențat de aparențe. Am aflat că există oriunde o raza de lumină și că trebuie să îți urmezi calea. Am învățat ca nu trebuie să judeci oamenii după alegerile lor când nu știi din ce au avut de ales.
*********************************
Harry este acum în anul şase la Hogwarts, Școala de Magie Farmece și Vrăjitorii.În acest an are parte de multe aventuri împreună cu prietenii săi, Hermione și Ron. Cei trei trebuie sa înfrunte problemele vrăjitorești din prezent, dar și să dezlege enigmele trecutului întunecat al celui mai înfricoşător vrăjitor din lume.
Aceștia descoperă multe lucruri în aventura lor, inclusiv sentimente, probabil, nebănuite.
Harry pornește într-o călătorie periculoasă alături de profesorul său, Albus Dumbledore.
Pe parcursul cărții,personajele se confruntă cu atacuri misterioase și cu probleme din trecut încă nerezolvate.
Acesta luptă contra răului, o lupta în care fiecare trebuie să aleagă una din părți, iar pentru unii deciziile sunt greu de luat.
In finalul cărții, înveți ce înseamnă dragostea fără margini, ce înseamnă cu adevărat sacrificiile.
Deși acesta carte nu este una de dragoste, este o carte despre iubire și despre puterea prieteniei.
Toate acestea dar și multe altele au făcut din această carte o lectură minunată şi plină de suspans,o carte de care nu te poți dezlipi.
Romana Motocu, clasa a VI-a, Liceul Teoretic ELF
Percy Jackson şi Olimpienii
Sunt Raul și cartea mea preferata este ,,Percy Jackson și Olimpienii (Hoțul Fulgerului).
Percy Jackson este un băiat acuzat de Zeus că a furat fulgerul. El este dus într-o tabăra de semizei și află că este fiul lui Poseidon. Percy își face doi prieteni care se numesc Grover și Anabeth. Hades (unchiul său) îi răpeşte mama și îi spune băiatului să-i aducă fulgerul pentru a o elibera. Aşa că Percy decide să meargă la Luke (șeful taberei) pentru ajutor, apoi pleacă spre Hades împreună cu Anabeth și Grover .
Mai întâi s-au dus la Casa mătușii Em pentru o perlă, care îi poate scoate din infern , dar pentru a lua perla trebuie să o învingă pe Meduza . Percy o decapitează și ia perla .
Această carte mi-a trezit multe sentimente precum: bucurie , tristețe , suspans , amuzament. Am fost fericit când Percy și-a găsit mama și l-a învins pe Hades. Sentimentul de tristețe m-a copleşit când Minotaurul a ,,ucis-o” pe mama lui Percy. M-am amuzat când Grover i-a spus lui Percy că e satir.
Dacă doriți sa aflați mai multe puteți să citiți cartea (chiar merită).
Mihnea Dulfu Raul , clasa a VI-a A, Liceul Teoretic ,,Elf”
„FAHRENHEIT 451”, de Ray Bradbury
FAHRENHEIT 451, de Ray Bradbury. Recenzie
O punte între lumea cotidiană si o realitate distopică, “Fahrenheit 451”, de Ray Bradbury, de la Editura Art, creează o poveste în care subliniază aspectele negative ale tehnologiei. Cu o copertă ce iese în evidentă nu numai prin culoarea roșie, dar și prin desenul care reprezintă o carte la capătul căreia se află un pachet de chibrituri, cartea este începută cu o explicație pentru titlul ales de autor: Fahrenhei 451 este temperatura la care cărțile ard!
Cu ajutorul acestei creații, Ray Bradbury încearcă să pună în lumină viața lui Guy Montag ce începe să își dea seama că ceva este greșit în societatea în care trăiește.
Protagonistul, la începutul poveștii, este un simplu om care trăiește după regulile ce au fost impuse în viața de zi cu zi. Era un “pompier”, însă, spre deosebire de a stinge focurile, cum pompierii din zilele noastre trebuie să facă, Guy și restul secției erau însărcinați cu a da foc cărților.
Într-o seară, pe când mergea spre casă, Guy a întâlnit o fată care i-a schimbat perspectiva din care privea lumea. Clarisse era, după standardele societății, inadaptată, antisocială. Cu toate acestea, ea era una dintre puținele persoane decente, cu care puteai vorbi deschis, pe care Montag le-a întâlnit vreodată. Acţiunea propriu-zisă începe atunci când, după nenumărate seri în care, pe drumul spre casă, Guy discuta cu Clarisse, el află că fata a murit într-un accident de maşină. După această veste, lucrurile par să se agraveze, căci personajul începe să aibă mai multe certuri cu soția sa, iar într-o zi, după ce a asistase la modul cum colegii săi au dat foc unor cărţi, dar şi unei femei care nu dorea să le părăsească, urmând să plece acasă ca și când nimic nu s-a întâmplat, el decide să vadă ce ar putea să conțină cărțile, ce merită să mori în flăcări pentru a le apăra.
Cartea este un comentariu asupra cenzurii, încercând să îi arate cititorului că o lume fără literatură este o lume haotică prin care omenirea s-ar plimba cu ochii închiși fără a vedea frumusețile vieții, fără a trăi. Orice lucru care stimula gândirea, care ducea la întrebări de tipul “de ce”, orice provocare de a ieși din sfera în care era ținută lumea trebuia eliminată, reprezentând un pericol pentru “ordinea” impusă.
Ce mi-a plăcut foarte mult la această carte este antiteza în care sunt surprinse două dintre personaje: căpitanul brigadei de pompieri, Beatty, și profesorul Faber. Beatty considera că lumii îi este mult mai bine fără toate întrebările și visele aduse de cărți, pe când profesorul realizează efectul dezastruos adus de lipsa acestora. Pe lângă diferența în gândire, dintre cei doi, putem observa faptul că subliniază tipuri umane diferie. Profesorul este simbolul omului înțelept, inteligent, care încearcă să mențină o amintire vie, să o agațe de viața plictisitoare adusă de dispariția cărților, iar căpitanul reprezintă un om arogant, ce poate trăi fără să își dorească mai mult, care mereu se va conforma normelor impuse.
Un alt simbol pe care îl putem regăsi ușor în opera lui Bradbury este cel al focului. Semnificând purificarea, dar și distrugerea, focul îi dezvăluie lui Montag problemele grave din modul în care lumea este condusă. Câinele Mecanic, o variantă tehnologică și sinistră a unei păsări Pheonix, subliniază corupția ce trebuie oprită, însă purificarea pe care o susține „câinele” este de partea opusă a realității.
Pasărea Phoenix care, periodic, se aruncă în foc renăscând din propria cenuşă, apare succesiv ca simbol al perpetuării valorilor literare, şi, nu în ultimul rând, al întregii umanităţi, care insistă, prosteşte, să se autodistrugă pentru a renaşte. La polul opus, simbolul apei reprezintă o metaforă pentru oglindă, pentru reflecţie şi, totodată, pentru o purificare calmă, non-distructivă, care conduce, în final, la renaşterea civilizaţiei.
Ca un roman optimist, “Fahrenheit 451” accentuează ideea că, oricât de rău ar ajunge lucrurile, oricât de mult am decădea, umanitatea mereu își va găsi drumul înapoi, învățând chiar și din cele mai cumplite greșeli. De aceea, cartea vorbește despre această renaștere: omenirea, precum literatura, va rezista propriei anihilări, propriei decadenţe, iar după inevitabila purificare, va fi gata să înceapă din nou.
Ray Bradbury, “Fahrenheit 451”, editura “Art”, 2013
ANDREEA DIACONU
Clasa a IX-a
C. N. “Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea
Coordonator, prof. dr. GEANINA OPREA
Comentarii recente