Padurea Norvegiana – Haruki Murakami

O aduc de multe ori in discutie deoarece este una dintre cele mai bune opere ale lui Murakami si are o poveste pe cat de emotionanta pe atat de amuzanta,haotica si ironica.E cartea mea preferata nu doar pentru final ci pentru frumusetea ei ca un intreg.

Padurea Norvegiana a lui Haruki Murakami este o carte extraordinara atat in povestea pe care o spune cat si in atmosfera pe care o creeaza , facand cititorul sa se simta implicat in poveste… Aceasta , mai mult decat unele din cartile lui Murakami se deosebeste prin elementul de surpriza ‘jucat’ parca la un nivel asemanator cartii „Kafka pe malul marii” dar cu siguranta mai accentuat si mai bine definit…PicsArt_07-23-07.44.25.jpg

Ecranizarea cartilor

PicsArt_07-23-07.32.32.jpg

Am vazut de multe ori carti nu foarte bune care primesc filme si filme foarte bune care sunt transpuse in carti.Ecranizarea unui clasic,desigur.De exemplu Romeo si Julieta sau un exemplu un pic mai nou,The Lady in the Van ,filmele pentru copii ca Paddington sau Peter Rabbit.Nu sunt toate esentiale dar uneori aduc reinnoiri ale materialului din care sunt inspirate.La fel e si in sensul opus,cartile Star Wars , Martianul si alte astfel de exemple.Dar cand e prea mult sau nonsensic ecranizarea poate fi un lucru rau.Carti ca si Norwegian Wood sau Talentatul domn Ripley si-au primit pe buna dreptate ecranizarea,dar seria Fifty Shades?Daca tot ce tine de mainstream si are priza la public devine ecranizat,atunci de ce sa nu facem un film cu videoclipuri cu pisici sau cu caini,sau 2h de vine-uri.Ideea e ca nu tot ce e placut merita ecranizat.Unele lucruri sunt mai bine doar filme sau doar carti.Al doilea lucru de care nu m-am prea apropiat e Young Adult.Jocurile Foamei,Divergent,Labirintul,Percy Jackson sau Twilight.Oh,boy!Ecranizarea e menita sa sporeasca popularitatea si publicitatea unei serii de carti,oferind astfel cereri si fonduri pentru noi carti sau completarea unei trilogii.Fani ai filmelor/cartilor vor cumpara cartile/filmele,astfel fiind atrasi spre universul lor comun.Studiourile vor cumpara drepturile pentru carti,le vor ecraniza si vor dori continuari peste continuari,nebagand in seama parerile criticilor ci doar castigurile la box-office,astfel storcand viata din proprietatea respectiva ,impartind-o in mai multe filme,serii animate,jocuri video ,seriale bazate pe un singur personaj sau doar in acelasi univers,profitand de naivitatea mainstream-ului,pana ce proprietatea ajunge destul de populara si scumpa pentru a o vinde mai departe doar ca sa faca acelasi lucru cu o alta proprietate,stabilind un toxic ciclu de viata .De exemplu cartile lui Dr.Seuss.Tipul care a cumparat drepturile pentru ele si a facut mizerii toxice ca The Cat in The Hat,The Lorax sau How the Grinch stole Christmas.Cea cu Grinch a functionat doar pentru ca Jim Carrey era convingator si filmul acea un pic de inima.Uneori ecranizarile sunt bune ,alteori sunt doar cash grab-uri.

Darul lui Serafim, de Simona Antonescu

Minunată carte, finețe psihologica si forță narativă, literatura de excepțională calitate – olarul din munții Pindului, întemeietorul familiei Malaxa, transmite urmașilor sfaturile lui; studiile in strainatate, clopote si căile ferate; Serafim primeste pomană si dăruiește noroc, un concurs de frumusețe in 1932, criza economică si mediul politic interbelic, masinile de lux, la începutul istoriei lor, străbătînd Calea Victoriei, printre trăsuri. Simona Antonescu, Darul lui Serafim (mai mult…)

De ce nu fac zebrele cancer? de Robert M. Sapolsky

de-ce-nu-fac-zebrele-ulcer-robert-sapolsky-editura-publica-colectia-de-stiinta.jpg

„Preț de o secundă, încercați să gândiți ca o zebră. Dintr-odată, noi elemente ar putea să apară în capul listei voastre – răni fizice serioase, prădători, moartea de inaniție. Nevoia de a face acest exercițiu ilustrează un aspect esențial – voi și cu mine avem șanse mai mari să facem ulcer decât o zebră.

Pentru animale precum zebrele, cele mai îngrijorătoare lucruri în viață sunt crizele acute de ordin fizic. Ești acea zebră, un leu tocmai s-a repezit asupra ta și ți-a sfâșiat burta, ai reușit să fugi și acum trebuie să îți petreci următoarele ore scăpând de leul care continuă să te hăituiască. Sau, poate la fel de stresant, ești acel leu, pe jumătate mort de foame, și trebuie să fii în stare să sprintezi prin savană cu viteză maximă și să înșfaci ceva de mâncare sau nu vei supraviețui.”

Mi-a plăcut tare mult ideea că femeile sunt mai grijulii şi simt nevoia să ocrotească pe celălalt, mai mult decât bărbaţii. Sau că animalele nu se stresează pentru ce va fi, nu au tentaţia drobului de sare care ar putea, ca în povestea lui Creangă, să se prăvălească peste noi.

 

PICTEAZĂ VÂNTUL, Pam Munoz Ryan

PICTEAZĂ VÂNTUL de Pam Munoz Ryan20190722_223426.jpg
**********************************
Cartea scrisă de Pam Munoz Ryan m-a impresionat prin felul în care aceasta prezintă viața cailor sălbatici,care in fiecare zi se lupta sa supraviețuiască. Autoarea încearcă să descrie din punctul de vedere al cailor, fără sa le atribuie trăsături umane, lăsându-i în starea lor primitiva,aceea in care instinctul dictează.
Pam Munoz Ryan explica in termeni ușori totul,făcând posibila înțelegerea firului narativ.
M-a surprins faptul ca in aceasta carte personajul principal este o fată, spre deosebire de majoritatea romanelor de aventuri cu cai (Black Beauty spre exemplu).
Părinții Mayei au murit când aceasta era mică,așa ca fata este nevoită sa locuiască împreuna cu bunica sa cea strictă.Aceasta ii interzice Mayei sa facă multe lucruri la care visează,mai ales sa călărească ,singurul lucru care ii amintește de mama ei.
Când bunica Mayei moare in mod ciudat,aceasta este trimisa la familia mamei sale. Fata nu ii mai întâlnise niciodata,in ciuda dorințelor lor.
Atunci când ajunge la ranchul mătușii sale,Maya descoperă o lume noua,plină de cai și aventuri,total diferită de cea in care trăise pana atunci.La ranch Maya își întâlnește și verișorul,Payton,un băiat pe care la început nu îl poate suferi.
In scurt timp,Maya se acomodează cu noua sa viața, învățând chiar și cum sa călărească.Anormalul de alta data devine normal pentru ea acum și Maya parca uita cum fusese viața înaintea celei de la ranch.
Totul ia o întorsătură rea când Maya afla de Artemisia,calul mamei sale care fugise in sălbăticie și pornește in căutarea acesteia.
Mătușă Mayei pleacă de la ranch împreuna cu verișorul Mayei.Fata crede ca este ocazia perfecta sa recupereze calul pierdut al mamei ei.
Aceasta ajunge in poiana in care Artemisia trăiește și este pregătită sa o ducă acasă, însa o avalanșa o împiedica pe Maya sa se întoarcă.
Fata învață sa se descurce singura.Intre ea și Artemisia se încheagă o legătură specială,care le ajuta pe cele doua sa treacă peste obstacole și sa se întoarcă acasă.
Artemisiei ii este însă dor de sălbăticie,așa ca Maya decide sa o elibereze.
Fata isi ia rămas-bun de la iapa mamei sale.,dar își promite ca o va revedea.
Recomand acest roman colegilor mei si cred ca este potrivit tuturor persoanelor care îndrăgesc caii, dar nu numai.

Romana Motocu, clasa a VI-a A, Liceul Teoretic Elf

Jurnalul Annei Frank, adaptare grafică, David Polonsky, Ari Folman

,, Jurnalul Annei Frank „, publicat sub forma benzilor desenate, este o adaptare grafică, ce spune, prin text și prin imagini, povestea Annei Frank. Aflăm, de asemenea, ce s-a întâmplat în trecut cu oamenii care aveau religii diferite.

Îmi plac foarte mult benzile desenate, deoarece textul este însoțit de imagini.

Dar să trecem la prezentare.
Este anul 1942 , familia Frank , o familie de evrei, traiește linistită, fără să bănuiasca ce va urma. Este ziua Annei si impreuna cu familia si cu prietenele ei isi serbeaza ziua . Unul dintre cadourile primite este un jurnal , iar Anne este foarte fericita .
Dupa un timp , apar și problemele. Naziștii doresc sa plece toti evreii din Germania. Pentru a nu avea probleme, familia Frank pleaca din Germania in Olanda, dar si aici apar nazistii care nu-i doresc pe evrei in Olanda .
Începe razboiul, Al Doilea Război Mondial, cu bombardamente , avioane , impuscaturi si toate acestea impotriva evreilor . Mulți oameni încep să-i urască pe evrei, asa că îi chinuie , îi trimit la inchisoare, trec prin foamete si toate acestea pe nedrept .
Pentru a nu păți ce au patit ceilalti evrei , familia Frank se ascunde intr-o camera numita Anexa din firma lui Otto Frank . Nimeni nu stie despre aceasta ascunzatoare. Ceilalti oameni cred ca familia Frank a plecat din Tarile de Jos . In urmatoarele saptamani , familia Frank a acceptat să primească în Anexa o alta familie de evrei, familia van Daan. In Anexa este putin loc și traiul este greu pentru două familii . Dupa un timp , vine un alt evreu , un dentist , care imparte camera cu Anne, iar fetei ii este greu . Acolo, in firma lui Otto , domnul Kleiman , Victor Kugler , Bep si Miep îi ajuta pe cei din Anexa. Le spun stiriile , le aduc mancare si au grija sa nu fie gasiti . Trece deja un an și jumătate, iar celor din Anexa le este foarte greu; nu dorm noaptea , se cearta , aud bombardamentele si impuscaturi. Annei ii este greu , se simte singura, dar tot ce simte scrie in jurnalul ei numit Kitty si asa treace mai ușor peste toate .
Acum , Anne se intelege bine cu Peter van Daan si asa nu se mai simte singura . Supraviețuirea este și mai grea pentru toti din Anexa . Pe 4 august 1944  , sunt găsiți si arestati . Doamna, Peter  si domnul van Daan pier în inchisoare. Aceeași soartă o au doamna Frank, Anne si sora ei. Singurul care supravietuieste este Otto Frank , care salveaza jurnalui Annei Frank . El înfiinteaza Anne Frank Founds, apoi publică jurnalul fiicei lui .

Recomand aceasta carte celor care preferă benzile desenate, deoarece, pe lângă scris, sunt multe imagini captivante .
Stefania Voinea, clasa A VI-a A, Liceul Teoretic Elf

Screenshot_20190722-174756_WhatsApp.jpg