dec. 27, 2021 |
Crăciunozaurul și Vrăjitoarea Iarnă
De Crăciun haideți să fim altruiști, nu doar să ne bucurăm de cadouri primite pentru că ele nu semnifica prea mult !
Cartea Crăciunozaurul și Vrăjitoarea Iarnă , scrisă atât de frumos de Tom Fletcher, apărută în 2020, este despre un băiat în scaun cu rotile, William Trundle, personajul principal, care a rămas singur cu tatăl lui, după ce a pierdut-o pe mama lui într-un accident. Același accident care l-a lăsat pe el fără posibilitatea de a merge. Pentru William, faptul că nu poate merge nu reprezintă o problemă. Este un băiat normal, care frecventează școala, are prieteni și iubește foarte mult, dar foarte mult, dinozaurii. Atât de mult, încât tot ce își dorește de Crăciun este un dinozaur. Și cum Moș Crăciun citește tot ce-i scriu copiii în scrisori și încearcă să le îndeplinească dorințele, William va ajunge să aibă nu doar un dinozaur mare de pluș, ci un dinozaur mare, de-adevăratelea. Cei doi se împrietenesc și trec împreună prin întâmplări deopotrivă amuzante și periculoase. De la noaptea petrecută la muzeu ca să viziteze rudele mai îndepărtate ale dinozaurului, la fuga de vânătorul cel rău care vrea să-l prindă pe dinozaur și să-l agațe ca un trofeu în casa lui (aici e un pic de umor negru) și până la călătoria la Polul Nord, acolo unde este de fapt casa Crăciunozaurului și a lui Moș Crăciun, toate peripețiile celor doi vă vor ține cu sufletul la gură .
Felul în care Tom Fletcher descrie locul de unde aduce Moș Crăciun cadourile, toată veselia și bucuria ce domnește în țara Moșului, magia prin care Moșul ajunge în casa copiilor în fiecare an, toate aceste idei sunt minunate!
Sunt în carte pasaje întregi de imaginație pură, pline de farmec! Găsiți în poveste și pasaje emoționante, din care veți învăța câteva lucruri extrem de importante. De exemplu, veți învăța că în viață trebuie să privești optimist orice situație și, mai ales, că nu trebuie să încetezi să crezi în visele tale. ”Să crezi este singura vrajă care poate face ceva absolut imposibil să devină posibil și ceva indiscutabil irealizabil să fie realizabil.
Pentru toate acestea, recomand cu entuziasm lectura cărții Crăciunozaurul și Vrăjitoarea Iarnă.
(Bekesi Roberta, Liceul Tehnologic Electrotimis, clasa VI-a)
dec. 27, 2021 |
,,Gândește cutezător”, de Ben Carson
Club IMAGO- Liceul Tehnologic Nr.2, Tg-Jiu
,, O carte-surpriză, o lecție a curajului, viața unui om care a cunoscut reușita după ce a înțeles adevărate lecții care l-au transformat într-un învingător. Da, aceasta este povestea chirurgului Ben Carson care a trecut prin adevărate încercări înainte de a avea curajul să fie cine este.
Povestea prezintă pentru început vârsta copilăriei, aceea în care naratorul-personaj mărturisește că era interesat doar de plăcerea jocului, ignorând cu desăvârșire să acorde importanță școlii, fiind și motivul pentru care ia note mici.
De admirat atitudinea mamei sale, care decide să-l ajute impunându-i un anumit program de lucru și își începe exercițiul prin a-și provoca băiatul să citească.
Ben Carson, personajul principal a descoperit treptat că îi place lectura, eforturile sale nerămanand fără ecou: devine cel mai bun din clasă. Ajuns la liceu, descoperă că este atras de medicină și intuiește că acesta va fi ,,drumul” său. Trece însă prin multe provocări până să-și dovedească talentul și harul de chirurg. Este nevoie adesea să învingă prejudecățile legate de culoarea pielii, dar, în cele din urmă fiind serios și implicat, lucrurile sunt în favoarea lui.
De ce aș recomanda această carte? Din câteva motive foarte importante, aș spune eu:
1. Este important să asculți sfaturile părinților, care sunt singura și adevărată sursă a curajului tău, cei care îți oferă iubire necondiționată;
2. Să ne axăm pe studii, să conștientizăm la ce suntem talentați sau ce pasiuni avem, pe care le putem descoperi în școală, astfel încât să ne putem face un viitor;
3. Să încercăm să nu mai pierdem atâta timp pe telefoane sau în lumea virtuală, așa cum face generația noastră, pentru că nu o să ajungem nicăieri.
Ei, aici este vorba și despre mine, bineînțeles, însă citind această poveste a vieții lui Ben Carson, mi-am dat seama că este pentru mine un exemplu pe care aș vrea să îl urmez.
Te invit să citești responsabil și să descoperi un Ben Carson autentic, un învingător.
Cine știe? Poate tu vei fi viitorul Ben Carson.
Tiloiu Andrada, clasa a IX-a B
dec. 27, 2021 |
Bună ziua și bine v-am regăsit! Astăzi am pregătit recenzia cărții “Pânza de păianjen“ de Cella Serghi.
Pânza de paianjen” este una dintre acele cărți pe care, eu personal, o găsesc greu de descris. Deși povestea pare a fi relatată din pespectiva Ilincăi Dima, prietena Dianei, nu este chiar așa, lucrurile se schimbă și ”Pânza de paianjen” devine jurnalul Dianei Slavu, așa ajungem noi, cititori, să o cunoaștem. Până să ajung în punctul în care Diana își povestește viața, eu am reușit să o descopăr destul de bine prin ochii prietenei sale, Ilinca: Diana era o femeie cochetă, îi plăcea să strălucească, să cucerească, să aprindă focuri de paie, dornică să știe cât de departe poate merge puterea sa de cucerire. Diana Slavu și-a trăit copilăria în sărăcie, forțată de împrejurări să-și schimbe destul de des domiciliul, rușinată de viața pe care o ducea și își dorea să lase impresia că este o cu totul altă persoană. Fiind o copilă frumoasă, nu a fost lipsită de complimente, băieți și bărbați de toate vârstele o remarcau, ajungând să o dorească. În adolescență, aceasta se îndrăgostește de Petre Barbu, un pictor ce l-a întâlnit la Mangalia, iar de atunci, în fiecare bărbat pe care avea sa îl întâlnească de-a lungul vieții, va încerca să-l găsească pe Petre. Nici după ce se va căsători, nu se va simti împlinită, ceea ce mi s-a părut chiar trist, mai ales că a dus o viață încărcată de greutăți.
Sper că v-am stârnit interesul și că o să citiți cartea. Lectură plăcută!!!
Scris de: Alessia Lare
dec. 27, 2021 |
,,Tatăl celuilalt copil”, de Parinoush Saniee
Club IMAGO, Liceul Tehnologic Nr.2, Tg-Jiu
,, Tatăl celuilalt copil” spune povestea lui Shahab, un băiețel iranian care este judecat, etichetat chiar de cei apropiați, de propriul tată. Pentru că încă nu vorbește la vârsta de patru ani, îi îngrijorează pe părinții lui care îl duc la mulți medici pentru a afla ce diagnostic are. Mama îi este devotată în totalitate, îl iubește așa cum este și pentru ea Shahab este un copil normal. Nu același lucru s-ar putea spune despre tatăl lui căruia îi este rușine cu propriul copil.
Copilul își manifestă revolta pentru faptul că este respins, în diferite forme: o lovește pe bunica lui cu o piatră în cap, mătușii sale îi rupe rochia. Observă cu mâhnire că frații săi sunt văzuți altfel de către tatăl său care îi laudă constant: fratele lui este considerat deștept, iar sora sa o prezență drăgălașă. De aici vine și toată furia copilului care și-ar dori să fie iubit pentru cum este el de către familie.
Nu intenționat am omis să vă spun că acest băiețel nu este singur în lupta aceasta nedreaptă, cu toate durerile lui care se pare că îi sunt provocate de cei apropiați. El are câțiva prieteni imaginari cărora li se confesează chiar dacă celorlalți nu le adresează niciun cuvânt. Este atât de rănit sufletește, încât nici nu mai poate pronunța cuvântul,,TATĂ „, referindu- se la tatăl său. Preferă să îl numească simplu,,tatăl”, ca și când ar fi părintele altcuiva. Simte că nu are o familie adevărată care să-l prețuiască, acesta fiind și motivul pentru care nu mai vrea să vorbească niciodată.
Întrebarea ar fi care este legătura cu tatăl altui copil? Nu o să vă spun. Vă îndemn să citiți cartea. Sigur o să fiți emoționați, cutremurați.
Ca o concluzie, aș mai vrea să spun că, de obicei, copiii sunt agresivi, neînțelegători chiar și la școală și fac anumite probleme, dacă nu sunt iubiți acasă sau, cel puțin, nu li se arată aprecierea și afecțiunea. Cam trist, nu-i așa? Citiți povestea lui Shahab…
Stomatoiu Albert, clasa a IX-a B, club Imago, Tg. Jiu, Colegiul Tehnologic nr. 2
dec. 27, 2021 |
dec. 27, 2021 |
Iarna lui Isidor
Veronica D. Niculescu
Acest roman este scris de Veronica D. Niculescu și ilustrat de Radu Răileanu și este considerat continuarea romanului ,, O vară cu Isidor ‘’. A apărut în anul 2020 la editura Polirom. Volumul cuprinde 216 pagini.
Cea mai cunoscută carte a Veronicăi D. Niculescu este ,, O vară cu Isidor ‘’ publicată în anul 2017. Autoarea a mai scris și ,, Orchestra portocalie ‘’, ,, Roșu, roșu catifea ‘’, Simfonia animalieră și multe altele. Ca traducătoare, a tradus multe cărți din limba engleză.
În acest roman personajul principal este Isidor, condorul ce a evadat de la Zoo Băneasa ( întocmai ca ursulețul Bianca )cu ajutorul unei fetițe de 13 ani, Serena. El a învățat să zboare, lucrul ce și-a propus Serena să îl ajute să facă atunci când au plecat împreună la Sinaia.
Isidor este singur în sălbăticie, iar iarna se apropie, așa că păsăroiul își face o listă de priorități pe care o îndeplinește cu ajutorul prietenului său, corbul. După ce își rezolvă problemele, el și prietenii săi, buha bufnița, corbul și familia corbului, soția și cei șaptezeci și patru de copii, merg împreună la București să elibereze păsările și câinii de prerie de la grădina zoologică în care Isidor petrecuse captiv atât amar de timp. Ei au fost ajutați și de un câine mare și blând. Oare au reușit ? Au fost prinși de oameni? O va revedea Isidor pe Serena?Cum supraviețuiește gerului iernii? Cât de drag îi e zâmbetul! Zâmbet de copil, într-un zbor de condor! Cum citește un condor și cât de reușite sunt versurile lui? Gândește Isidor în versuri sau sunt ghicitori? Ce-ncepe cu S și se-ncheie cu A ? O fi Serena ?
Mie mi-a plăcut acest roman deoarece, fiind o persoană empatică, am putut simți tristețea, dorul și sârguința condorului de a face binele, de a evita răul. Însă ceea ce mi-a plăcut cel mai mult este faptul că în paginile frumos illustrate, narațiunea se derulează din perspectiva animalelor. Citindu-o vei afla cum este să stai toată ziua închis într-o cușcă, cum este să locuiești într-un copac, cât suferă un păsăroi de dorul unui copil după ce au călătorit împreună și s-au atașat unul de altul.
Cred că această carte poate ajuta oamenii să înțeleagă perfect că și animalele au suflet, se întristează, pot suferi, chiar plânge și pot fi sensibile.
Ți-o recomand, cititorule, din suflet. Nădăjduiesc că va ajunge în mâinile dumitale și nădăjduiesc să îți fie de mult folos la examen! Este o carte despre independență, prietenie și libertate.
Citește-o ca pe un dar ( pentru suflet),
Nu te gândi la buzunar!
(Morodan Alexandra, clasa a-VII-a, Liceul Tehnologic Electrotimiș)
Comentarii recente