nov. 10, 2019 |
Romanul aduce în prim-plan relația înduioșătoare dintre o bunică și nepoata ei.
Elsa, personajul principal al acestei cărți, este o fetiță adorabilă de șapte ani, foarte inteligentă și curioasă, mult prea matură pentru vârsta ei. E un copil „altfel”, cel puțin așa tinde lumea să zică, fiind marginalizată de către cei din jur. Singura persoană care îi înțelege personalitatea este bunica ei, în vârstă de șaptezeci și șapte de ani, un fost medic, privită și ea de către ceilalți drept o nebună excentrică. Ea a convins-o pe Elsa că a fi diferit nu e un defect, ci o calitate.
Creând o întreagă lume fantastică și un limbaj secret, bunica i-a dat Elsei o superputere, cea a imaginației. I-a înseninat toată copilăria, inventând povești în care într-un ținut imaginar existau supereroi, și unde nu exista decât o singură regulă: aceea că nu sunt reguli. Toate aceste povești o ajutau pe copilă să uite răutățile colegilor care, neînțelegând-o, se răzbunau pe ea făcându-i mici șicane. Orice experiență neplăcută era eclipsată de noile povești născocite ale bunicii, iar Elsa evada intr-o lume plină de aventuri, portalul de trecere fiind șifonierul bunicii.
Lumea Elsei s-a dat peste cap când bunica a murit pe neașteptate, răpusă de cancer, lăsând-o pe Elsa îndurerată profund. Însă bunica s-a pregătit pentru acest moment , antrenând-o pe fetiță într-o adevărată vânătore de comori, lăsând câte o scrisoare pentru fiecare locatar al blocului în care locuiau, și însărcinând-o pe Elsa de a le găsi și a le livra. Încetul cu încetul, ea recunoaște și identifică fiecare personaj din poveștile bunicii, fiecare locatar având o poveste fascinantă de viață, în care bunica intervenise la un moment dat decisiv.
Cartea este impresionantă și se citește pe nerăsuflate. Iar când ajungi la sfârșit, ai vrea să o iei de la capăt.
Valea Alexandra
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
nov. 10, 2019 |
Maitreyi de Mircea Eliade este o carte deosebită, o carte frumoasă a cărei lectură te transportă pe tărâmurile îndepărtate ale Indiei, într-un ținut plin de tradiții și obiceiuri. Autorul ne prezintă povestea de dragoste care se înfiripă între un englez pe nume Allan și o indiancă în vârstă de 16 ani, care nu cunoaște adevărata iubire, până în momentul întâlnirii cu el. Maitreyi Devi este o femeie în devenire, cu o puternică credință în zei, care ascultă de părinții săi cu strictețe și nu le iese din cuvânt.
Cartea este un jurnal, în care se regăsesc o multitudine de sentimente contradictorii, pe care Allan le dobândește în timpul șederii sale în India. Maitreyi ne învață că trebuie să iubim orice, pe oricine, că iubirea adevărată nu cunoaște vârstă, iubirea adevărată se poate răsfrânge și asupra unui copac sau a unei vietăți.
Allan se îmbolnăvește și este invitat să locuiască la Narendra Sen.Acolo o întâlnește pe Maitreyi. La început o percepe la fel ca pe celălalte indience, urâtă și cu ochi mult prea mari și negri.Opinia despre fetele și femeile indience i-a fost influențată de prietenul său, Harold, care le considera pe indience ființe urâte și nespălate.
Chiar dacă la început nu a simțit decât repulsie pentru Maitreyi, treptat cei doi tineri se îndrăgostesc unul de altul
Concomitent cu relaţia ascunsă a celor doi, păstrată în secret de sora Maitreyiei, Chabu, se conturează şi o frescă a societăţii indiene.
Mi-a plăcut mult această carte. M-a impresionat dragostea celor doi tineri și măa fascinat lumea indiană prezentată în roman.
Kwasnitzky Jasmine
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
nov. 10, 2019 |
”Grădina de sticlă” este al doilea roman scris de Tatiana Țîbuleac, în care a fost abordată cu curaj o temă total diferită față de cea din primul roman. Cartea este o confesiune despre perioada copilăriei până în momentul în care Tatiana a ajuns la București, capitala unei lumi noi față de cea în care a trăit. Autoarea a reușit să se transpună în poveste și să transmită stările și sentimentele fără diluări.
Cartea prezintă povestea Lastocikăi, o fetiță adoptată de la orfelinat de o femeie în vârstă care nu avea tocmai cele mai bune simțuri materne. Prezintă de fapt, povestea unei fete care a crescut și s-a maturizat într-un mediu ostil, în care educația se face sub frica unei bătăi, luată din ”casa” ei și obligată să învețe o limbă care nu îi aparține.
Tamara Pavlovna este personajul negativ al acestei cărți, care părea a acționa pentru viitorul fetiței, dar tot ce își dorea, era să își ușureze munca și să își facă bine doar ei. Această Tamara o exploata pe Lastocika, învățând-o meseria ei, cea de sticlăreasă, chinuind-o cu căratul și curățatul sticlei. Dacă Lastocika visa la libertate și evadare din acel orfelinat, iluzia ei a fost spulberată în momentul în care a pășit în casa Tamarei.
Ajunsă la ea acasă și trăind în lumea aceea, Lastocika cunoaște vecinii, Katia, Raia, Volodâmâr, Oxanka de la care învață câte ceva. Cele mai fericite momente pentru fetiță erau acelea în care primea bombonele și asculta poveștile lui Volodâmâr legate de război și viața lui. Mai apoi, ea are de ales între a merge la o școală moldovenească sau la o altă școală rusească. Deși Tamara ar prefera și o îndeamnă să meargă la școala rusească, ea alege ce simte, își alege propria limbă, cea moldovenească. Așteptările ei însă nu au fost împlinite, deoarece nu se înțelegea cu majoritatea copiilor din clasă, iar pauzele pentru ea erau un chin. De multe ori, Lastocika era nevoită să stea singură sau cu cea mai bună prietenă, Maricica. În schimb, îi făcea plăcere să învețe, iar după ce a trecut peste problemele legate de limba moldovenească, a fost prima din clasă.
Cu trecerea timpului, Tamara pleca din ce în ce mai des de acasă, iar Lastocika rămânea singură cu bănuții în mână. Atunci își făcea toate poftele și profita de timpul în care putea sta liniștită. Explora orașul, își cumpăra prăjiturelele și sucul preferat. Lastocika adora acele zile, pentru că gusta și ea puțin din ce înseamnă a fi liber.
După câțiva ani, Tamara s-a îmbolnăvit și nu mai știa unde își lăsa lucurile sau ce se întâmpla în jurul ei. Susținea că tot ce a făcut a fost pentru Lastocika, pentru a rămâne cu bani după moartea ei, pentru a putea merge unde își dorea. De multe ori, Lastocika se simțea vinovată pentru gândurile ei în legătura cu femeia care a crescut-o și își spunea mereu că fără ea nu ar fi mers la școală și nu ar fi crescut așa cum trebuie. În cele din urmă, după moartea Tamarei, Lastocika s-a mutat la București, unde a trecut prin aceleași probleme din copilărie, nu reușea să se integreze.
”Grădina de sticlă” este un roman dens, care ne arată cum au fost viețile oamenilor, o carte cu episoade dramatice, violență, ură și speranțe spulberate. În ciuda lucrurilor prin care au trecut, oamenii au reușit să păstreze o parte din umanitatea lor și să își manifeste compasiunea față de ceilalți. Acest roman ne arată cu brutalitate adevărata față a lucrurilor.
Bușa Ioana, Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
nov. 10, 2019 |
Cartea ‚‚Mințile lui Billy Milligan’’ de Daniel Keyes este biografia lui Wiliam Stanley Milligan.
În anul 1977, în zona campusului Universității de Stat din Ohio, sunt săvârșite trei violuri, pentru care un tânăr de douăzeci și doi de ani pe nume Billy Milligan este anchetat și condamnat.
Procesul se complică atunci când se află că el suferă de tulburare de personalitate multiplă și va fi declarat nevinovat pe motiv de incapacitate mintală. Acest lucru stârnește reacții negative în presă, iar ca urmare Billy este blamat de societate. După proces, el este mutat de la o instituție de boli psihice la alta, apoi la diferite închisori.
Pe parcursul cărții, aflăm că Billy a fost agresat atât psihic, cât și sexual de către tatăl său, având o copilărie traumatizantă. Acest lucru a dus la dezvoltarea celor douăzeci și patru de personalități distincte ale sale.
În carte sunt prezentate dialoguri între personalități, între Billy și celelalte personaje, dar și între personalități și alte personaje. Poate părea puțin complicat, dar autorul structurează cartea astfel încât să se poată parcurge foarte ușor.
Recomand această carte, deoarece este interesantă și pe lângă subiectul principal, adică viața lui Billy și a celor douăzeci și patru de personalități ale sale, se pot găsi și alte subiecte care stârnesc interesul, ca de exemplu: abuzul minorilor, condiția oamenilor cu dizabilități în societate, felul în care sunt percepute persoanele cu boli psihice, atitudinea medicilor psihiatrii față de pacienții lor, dar și altele.
În concluzie, uneori realitatea poate fi mai fascinantă decât ficțiunea.
Bițiș Denisa, Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
nov. 9, 2019 |
Romanul “Tatuatorul de la Auschwitz” are ca subiect povestea adevarată de dragoste a lui Lale și a Gitei, acțiunile petrecându-se în timpul uneia dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei: Holocaustul.
În tot haosul în care lumea se afla pe acele vremuri,cei doi tineri au găsit lumina ce i-a întărit să continue să lupte pentru a fi împreună, pentru a fi fericiți, pentru a trăi… Totul a început prin faptul că tânăurul Lale a acceptat slujba oferită la Auschwitz, cea de a-i însemna pe semenii săi cu unul dintre cele mai semnifcative simboluri aduse odată cu Al II-lea Război Mondial, numerele verzi, ajungând astfel tatuatorul de la Auschwitz. În fiecare zi, acesta era nevoit să-i profaneze pe cei de-un neam cu el, neavând voie să se uite în ochii lor, plini de disperare și durere. Dar ce ne pregătește povestea zbuciumată atunci când băiatul aruncă o privirea la una dintre deținute pe nume Gita?
Aceasta carte este plină de aventuri și întâmplări șocante, în adevărul cărora e greu de crezut: oameni despărțiți de cei dragi, inimi sfărâmate din dorințele egoiste a celor mai puternici, țări distruse ,asediate și multe altele…Prin toate acestea, însa cei doi găsesc funia puternică – pe care o țin împreună cu speranță- numita iubire.
Ce se va întâmpla atunci când Lale va fi dus într-un loc din care majoritatea evreilor siliți să intre, nu se mai întorc? Ce va face Gita? Va reuși să nu lase funia pe care a făcut-o împreună cu tânărul evreu și sa nu cadă în marea disperată de suflete ce au pierdut demult speranța la libertate și iubire?
Am ales să citesc acest roman din cauza recenziilor și mă bucur că,la rândul meu, am avut ocazia să îl recomand cititorilor dornici să experimenteze și să descopere perioada dureroasă a Holocaustului, cea care ne aduce atât de multe povești și istorisiri care ne vor lăsa cu lacrimi în ochi și care ne vor face mult mai recunoscători pentru lumea în care trăim, pentru familia pe care o avem, pentru viața frumoasă pe care o ducem.
Balaș Maria – Șc. Gim. „Oltea Doamna”, Oradea
nov. 7, 2019 |
Skye si Summer sunt două surori gemene ce se completează mereu una pe cealaltă si sunt de nedespărțit.Pe lângă ele,mai exista Coco,Honey si Cherry,sora lor vitrega; vitregă pentru că tatăl lor le-a părăsit si mama lor s-a recăsătorit. Cu toate acestea, Skye a simțit mereu că este în umbra lui Summer. S-a convins de acest fapt in noaptea de Hallowen, atunci când ea și surorile ei, mai putin Honey , deoarece fostul ei iubit este împreună cu sora ei, Cherry si ea crede că ea îi vrea raul, dar nu este așa. În acea noapte, întorcându-se de la petrecere, rămân în rulota lui Cherry și împărtășesc povești de groază, printre multe altele sângeroase. Summer,Skye si Coco povestesc surorii lor vitrege despre Clara, o rudă îndepărtată de-a lor, care a fost îndrăgostită de un țigan, însă părinții ei o căsătoresc cu un bărbat mult mai bătrân decât ea. Aceasta se sinucide înecându-se in ocean. După ce fetele se întorc în casă, află că tatăl lor vitreg a inceput să golească podul pentru a-i face o camera lui Cherry și a scos din el mai multe lucruri, printre care si lucrurile Clarei. Skye ia imediat hainele și merge să le probeze, însă, din greșeală , adoarme îmbrăcată cu ele. În acea seara l-a văzut. Era Finch, țiganul de care era îndrăgostită Clara. S-a trezit foarte speriată. După mai multe nopți de coșmar, Summer îi va spune lui Skye să renunțe la aceste haine. Ce credeți, va renunța Skye sau va continua pentru aflarea adevărului? Va ieși din umbra surorii sale? Doar citind veți afla!
Ghileschi Delia,Școala Gimnazială Nr. 1 Albești,jud. Botoșani 
Comentarii recente