dec. 9, 2019 |
Olguța este o puștoaica de doisprezece ani care locuiește în Cluj -Napoca.
Ea nu este ca oricare alta fata, ea este neîndemânatica, impertinentă si intra mereu in bucluc . Olguța constata că are o familie dezbinată , atunci când apare mătușa ei la ușă casei lor .Și nu este de mirare ca fata nu vrea să își petreacă weekendul cu mătușa ei pe care de-abia a conoscut-o. Ne având ce face este nevoita sa stea cu matușa sa .
Olguța află ca mătușa sa este foarte bogată deținând un hotel de lux si mașini scumpe si că familia sa se certase in trecut cu ea si cu bunicul Constantin iar de aceea nu s-au intalnit pana acum .
Olguța fiind si o fata deșteaptă își dăduse siama ca este urmărită de un anume Maximilian ,un om pus de bunicul acestea având ca misiune să o ducă pe Olguța la el .
A doua zi Olguța, constată că nu o găsește pe Nina mătușa și ca este încuiată în camera sa. Ne având ce face ea se hotărăște să coboare pe burnalul hotelului ajungând jos la un copil de vârstă acestea ,având lângă el cainele Olguței Farid .
Băiatul s-a dovedit a fi Victor , cei doi se imprietenise repede si el a început să îi arate locurile interesante din hotel. Dar toată plimbarea lor a fost oprită de Nina care i-a spus lui Victor ca vrea să se întâlnească cu ei in piața . Totul mergea bi e cand a aparut Maximilian omul bunicului Constantin . Olguța cand il văzu se dăduse bătută si mersese la bunicul său.
De aici in colo va las pe voi să descoperiți ce se întâmplă la bunicul acestea . Și nu o sa recrutați ca ați citi cartea deoarece este plină de surprize neașteptate .
dec. 9, 2019 |
‘’Din 7 în 7’’ este o carte scrisă de Holly Goldberg Sloan, plină de emoție. A apărut în 29 septembrie 2018 la editura Arthur, colecția: Smart Blue. Cartea este tradusă din limba engleză de către doamna Veronica D. Niculescu. Ilustrațiile regăsite în cărți sunt făcute de Gary A. Rosen. ‘’Din 7 în 7’’are în total 350 de pagini. Putem observă un tip de amprentă a autorului, chiar la începutul primului capitol, care zice: ‘’Un geniu țintește spre ceva ce nimeni altcineva nu poate vedea și nimerește’’.
Holly Goldberg Sloan este regizor de film, producător, scenarist și romancier cel mai vândut din New York Times, născută în anul 1958 în SUA. Romanul de debut a lui Sloan, “I’ll be there”, a fost publicat de Little, Brown and Company în primăvara anului 2011. Cărțile ei sunt în prezent tipărite de la 32 de edituri în 23 de limbi. Cel de-al doilea roman al sau, “Counting By 7s’’ a fost publicat în Dial în august 2013. A fost cea mai bună carte a anului Amazon.
Cartea povestește despre Willow,o fetiță de doisprezece ani ce ne transmite trăirile și sentimentele din viață ei după ce familia sa adopotivă moare într-un accident de mașină. Da, adoptivă! Gândiți-vă cum v-ați simți dacă ne-am pierde părinții și nu doar o dată, ci de două ori. Adică, pentru ea erau cei mai buni prieteni, lucruri ce reiese din faptul că nu stătea nimeni cu ea, decât aceștia. O considerau ciudată deoarece nu avea abilitatea de a interacționa cu oamenii, de a se integra social.
Cât despre ea, este o fată deșteaptă, cu o minte de geniu. Obsedată de natură și de diagnostice medicale, își petrecea cea mai mare parte a timpului grădinărind. În cazul în care se agita de o anumită situație, începea să numere din 7 în 7. De aici vine și numele cărții, ‘’Din 7 în 7’’. Roșu este culoarea ce reflectă starea ei emoțională și starea lăuntrică, culoare care o reprezintă și pe care ea o îndrăgește. Totuși există și personaje pozitive în viața ei. Are mare noroc cu Dell Duke, consilierul școlii pe care îl consideră incompetent, Mai și Quang-Ha, cei doi frați vietnamezi cu care Willow se întâlnea la ședințele de consiliere, mama lor, manichiuristă cu propriul salon și șoferul de taxi, care o consideră un înger. Toți încearcă să o sprijine, atât emoțional, cât și cu nevoile de bază, anume adăpost și hrană.
Din lecturarea cărții aflăm despre cum e să fii diferit, despre cum se poate face față unei imense pierderi, despre ce înseamnă cu adevărat o familie.
dec. 9, 2019 |
Recenzie
Farenheit 451 este o carte scrisă de Ray Bradbury care a mai scri și cronicele Marțianul.
Cartea o fost iubită de majoritatea publicului atât de mult încât au fost proteste când cartea a fost scoasă de la universitate pentru că avea „multe lucruri vulgare”, dar criticii au avut opinii mai mixte de la New York Times care au fost neimpresionați la Galaxy Science Fiction care au zis că e printre cele mai bune lucrari scrise in engleză in ultimul deceniu si Sam Weller care a scris ca și azi e vazută ca și o importantă poveste de precautie despre răul cenzurii guvernului. Cartea a fost publicata prima data in 1953.
Guy Montag un pompier care arde cărți, se întreabă după ce vede o femeie cum își apără cărțile dacă nu cumva au o înțelepciune ascunsă. Cartea reuseste foarte bine sa transmita emotiile si intensitatea acțiunilor, fiecare moment te face să vrei să citești mai mult să afli dacă scapă sau cum scapă, poți și simți cum Guy Montag începe să nu mai reziste presiunii ca și cum ar înebunii, dar întrebarea e înnebunește el sau lumea din jurul lui? Ce știe Beatty? N-am probleme cu cartea numai o singură întrebare: Ce se clasifică a carte? Comicsurile sunt bune,atunci nu aș putea să pun o carte într-un comic? Dacă aș face grafitii? Dacă as face un fișier? Nu aflăm răspunsul la niciuna dintre acestea din păcate. Din opinia mea tot e cea mai bună carte care am citit-o vreodată, chiar atât de bună încât uneori mi se părea mai fain s-o citesc decât sa ma joc un joc. Cartea reușeste un cea mai mare parte să treacă de o problemă care o am cu multe cărți, când începe să descrie fără nici un aliniat nou, nici un dialog este o pagină sau mai multe pline de litere și cuvinte în care dacă ratezi un cuvânt în cele mai buna cazuri, rare cazuri, esti bine și întelegi restul textului, dar în cele mai multe cazuri se duce tot pe râpă și nu mai înțelegi nimic și devine foarte obositor.
Eu recomand cartea aceasta tuturor cititoriilor și mai ales celor care adoră texte și subiecte care te pun să gândești.
dec. 9, 2019 |
![coperta1-410x590[1].jpg](http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/wp-content/uploads/2019/12/coperta1-410x5901.jpg)
Această carte, ‘Sînt o babă comunistă’, povestește viața unei femei la pensie, măritată cu un bărbat de care s-a îndrăgostit în tinerețe, cu ajutorul a două prietene ale ei foarte bune. Ea și-a poreclit soțul Țucu. Cei doi au o relație foarte bună incă din tinerețe. Împreună au o fetă, Alice. Ea a plecat în Canada, pentru un loc de muncă mai bun și mai bine plătit. Acolo și-a făcut un iubit, iar după ceva timp a hotărât să îl prezinte și părinților. Mare bătăi de cap le-a dat această veste, deoarece aveau de facut multe lucruri, cum ar fi: să aranjeze puțin blocul fiindcă era mai vechi si nu îl prea întrețineau locatarii, să facă mici modificări și reparații prin casă, sa gătească multă mâncare si multe altele. În fiecare seară soții Apostoae își puneau diferite întrebări in legătură cu aspectul iubitul fetei sale.
Mai sunt diferite secvențe în care se întoarce la trecutul ei, că stătea la țară si ura lucrul acesta, deoarece trebuia să facă lucruri neplăcute, iar unul dintre acestesa este tezicul. Îi plăcea sa meargă la tanti Lucreția, deoarece aceasta stătea la oraș și o admira foarte mult doar prin faptul că era foarte dichisită și bine pusă la punct. Emilia detesta trezitul devreme, apa foarte rece pe care o aducea din fântână și treburile din gospodărie.
Femeia își mai aminteșye și de vremea când lucra la o fabrică, de colegii de lucru și amintirile cu aceștia, dar cel mai des își amintește de vremea comunistă.
Vine și ziua în care Alice îl aduce pe Alain, iubitul ei, acasă. Bărbatl era englez, așa că Alice trebuia să traducă toate discuțiile între el și părinții ei. După ceva vreme, timp în care tinerii s-au mutat la părinții lui Alice și nu la hotel cum își dorea iubitul acesteia, Emilia auzea cum aceștia se certau destul de des și a întrebat-o pe fiica ei ce se ăntâmplă. Tânăra i-a mărturisit mamei sale că are probleme cu banii și încă multe alte chestii de care trebuie să se ocupe. Auzind aceste lucruri, Emilia a început să facă împrumuturi de la prieteni ăi de la tot felul de oameni care se ocupă cu aceste lucruri.
După ceva săptămâni tinerii au trebuit să plece înapoi la lucru ,iar ce se va întâmpla cu familia Apostoae și unde vor avea să locuiască după ce îi înmânează ficei lor un plic cu bani pentru ai ajuta să se descurce în viitor, veți afla doar dacă veți citii cartea pe care o recomand cu mare căldură să o citiți. Cartea dezvăluie și câteva aspecte ale comunismului care sunt interesante și fascinante.
dec. 9, 2019 |
Recenzie Războiul care mi-a schimbat viata, Kimberly Brukaker Bradley, Luca Moldovan, clasa a-VII-a A, Școala Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca
Rar se întâmplă să încep o carte și să mă fascineze de la primele pagini, mai mult chiar să devin nerăbdător să aflu ce se întâmplă în continuare. Această carte este cea care mi-a schimbat percepția despre război. Existe mai multe feluri de război și e bine să nu-l experimentăm pe niciunul dintre ele. Cartea transmite un mesaj de speranță pentru cei mai puțin sănătoși și pentru cei care nu prea știu ce e iubirea în propria familie.
– De ce să citești cartea?
– Pentru că la sfârșitul ei, alături de un zâmbet, rămâi cu speranța că fiecare copil care duce propriul război va ajunge să trăiască fericit!
Adda și Jamie sunt doi frați care trăiesc într-un apartament sărăcăcios de la periferia Londrei, alături de o mamă nepăsătoare ce nu-i îngrijește și nu-i iubește. Din cauza războiului cei doi sunt nevoiți să părăsească Londra . Ajunși în regiunea Kent, cei doi copii nu sunt adoptați de nicio familie de bună voie deoarece Adda are o problemă la picior. O persoană singură din comunitate cu suflet trist pe nume Susan este obligată să-i primească pe cei doi copii. Chiar dacă nu i-a vrut, Susan îi spală, le dă de mâncare, o duce pe Adda la doctor. În viața de zi cu zi cei trei reînvață să trăiască cu dragoste și grijă, alături de Untișor, poneiul lui Susan.
Adda ajunge să descopere un spion și devine o eroină a satului în care trăiește.
-Cum reușește? Vă las pe voi, dragi cititori, să descoperiți!
Comentarii recente