Jonathan W. Stokes, fost profesor, este un scenarist în ascensiune la Hollywood. Primul său roman Addison Cooke și comoara incașilor, publicat în 2016 la Editura Corint Junior, s-a bucurat de un real succes.
Addison Cooke are o soră pe nume Molly. El are 12 ani, merge la școală în fiecare zi și i se pare că viața lui este superplicticoasă. Acești frați locuiesc în Manhattan. Bunicii lor sunt doi arheologi renumiți pentru descoperirile făcute. Într-o zi, bunicii lor au dispărut, fiind răpiți de o bandă de infractori și obligați să-i ajute să găsească o comoară de mult pierdută. Copiii știu unde pleacă această bandă și pornesc și ei în căutarea lor. Oare vor reuși să prindă infractorii și să își salveze bunicii? Matei Ianul, clasa a V-a , Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Sibiu
Addison Cooke și mormântul lui Genghis – Han” este un roman care povestește aventurile unor copii, de-a lungul Asiei, aflați în căutarea mormântului lui Genghis-Han. Pentru asta trec prin foarte multe peripeții. Mi-a plăcut mult, îndeosebi personajele principale, Adisson Cooke și prietenii săi, deoarece erau optimiști, încrenzători, cu multe cunoștințe, descurcăreți în situații dificile. Am aflat informații despre Genghis-Han, considerat creatorul celui mai mare imperiu din lume. În roman am călătorit alături de ei din New York până în Nordul Mongoliei, trecând prin Honk Kong, China, Turkmenistan, Ulanbaatar, deșertul Gobi, până când s-au întors în Londra, pentru a se pregăti de noi aventuri. Recomand această carte tuturor celor ce iubesc aventura, misterul, suspansul, istoria și arheologia. Paul Țiplic, clasa a V-a, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Sibiu
Cartea scrisă de Adina Rosetti este un roman al timpului. Personajele poartă nume alese din câmpul lexical al acestuia: Tempus, Mâine, Poimâine, Azi, Niciodată, Vreodată etc. Toponimele se încadrează în aceeași categorie: Orașul Etern, Viitorul Indepărtat etc. Un obiect-simbol este ceasul care apare, inevitabil, pe fiecare pagină a cărții: casele au ceasuri deasupra ușilor de la intrare, turnul lui Tempus are un ceas, cercelul d-rei Poimâine este un mecanism de ceas, costumația de scenă a lui Vreodată este stilizată cu părți componente ale ceasului.
Trandafirii din Mexic este o carte scrisă de Pam Muñoz Ryan, care ne arată că niciodată nu trebuie să ne fie frică să o luăm de la capăt”. Personajul principal, Esperanza, ducea o viață minunată și plină de bogății alături de familia sa. Cu o zi înainte de aniversarea ei de treisprezece ani, Esperanza rămâne orfană de tată. La numai câteva zile după tragedia prin care a trecut Esperanza și familia ei, un incendiu le învăluie casa și o distruge. Singurul lucru pe care Esperanza l-a mai putut salva a fost ultimul cadou de la Papa, o păpușă de porțelan.
Fiind amenințată de cumnatul ei, mama Esperanzei decide să părăsească Mexicul. Cele două emigrează alături de familia servitorilor lor, Alfonso, Miquel și Hortensia, în California. Aici locuiesc într-o tabără de lucru, în bărăci, și în condiții foarte grele. Esperanza, o perioadă de timp, se ocupă de gospodărie și de copiii mici, dar, după ce mama se îmbolnăvește, merge și ea la câmp. Munca grea de la câmp nu a descurajat-o pe fată, care muncește pentru mama ei aflată în spital, dar și pentru a strânge banii necesari pentru a o aduce pe Abuelita în California. După o lungă perioadă de timp, Mama se întoarce din spital, fiind foarte mândră de fiica ei. Esperanza, Abuelita și Mama, își găsesc acum liniștea, fiind fericite că sunt împreună. (Daria Văduva, clasa a V-a A)
Romanul Trandafirii din Mexic, scris de Pam Muñoz Ryan, povestește viața Esperanzei, o fată de origine mexicană, de 13 ani, care locuia alături de familia ei la moșia El Rancho de las Rosas, tatăl ei fiind un moșier bogat. După moartea tatălui, împreună cu mama și cu bunica, este nevoită să fugă în America, unde o vor lua de la capăt. Esperanza învață să se descurce într-o lume diferită de cea cunoscută. Acum are posibilitatea de a evolua și de a-și deschide aripile spre libertate.
M-a uimit curajul cu care fata a înfruntat destinul. Prin renunțarea la statutul privilegiat, cele trei femei mexicane demonstrează că respectul de sine și omenia valoarează mai multe decât situația financiară. Compasiunea reală arătată de familia de servitori sparge granițele sociale și pune bazele unei noi relații necesare adaptării la noua situație. În încercarea ei de a se adapta la noul ei mod de viață, Esperanza învață să aprecieze valoarea lucrurilor și a oamenilor din jurul său: ”Omul avut când sărăcește, devine mai bogat decât săracul care ajunge să cunoască bogăția”.
Recomandăm cartea tuturor persoanelor care se află în situația de a depăși un moment dificil din viață. Asemenea eroinei, orice persoană își poate descoperi resurse nebănuite pentru a se adapta la condiții noi. Este important ca în procesul de schimbare să alegem lucrurile sau persoanele potrivite care să ne însoțească. Daria Văduva și Andreea Teleșpan, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Sibiu
Minunea esteo carte despre un copil de zece ani care se numea August. El s-a nascut cu o teribila problema facială. Avand aceasta problemă pe parcursul vietii a suferit mai multe operatii. Gura,ochii,urechiile si nasul lui erau foarte ciudate. Când era la grădiniță toți copiii îi reproșau faptul că arăta îngrozitor, dar August nu îi băga în seama deoarece la vârsta lui nu înțelegea ce ziceau ei.
Când a crescut mai mare și mergea el simțea cum se uita lumea la el,iar dacă întorcea privirea observa ca ceilalti se prefăceau ca se uită unul la altul. Din cauza înfățișării lui el nu prea avea prietenii decât prietenii surori lui pe nume Via prescurtat,iar tot prenumele ei era Olivia.
El și-a lăsat breton pentru că el își dorea ca lumea să nu îi mai vadă fața.
Într-o zi el mergea cu părinții lui mașină,iar el și-a auzit părinții vorbind despre Școala Beach unde August urma să meargă pentru a învăța. El a fost doar la grădiniță, iar după un timp a fost învățat de părinții lui ce se învață la școală. Prima oară el a refuzat să meargă la școală, dar părinții lui i-au spus că o să îl ducă să vadă dacă îi place. Acesta a acceptat.
A venit prima zi de școală,Sora sa Olivia s-a dus la liceu și acolo nu cunoștea pe nimeni. Lui i-a fost rușine în prima zi de școală deoarece toți părinții,, profesorii și copiii se mirau de fața lui. După prima zi, la cantină și-a făcut o prietenă pe nume Summer. Ei au decis ca la masa la care s-au împrietenit ei sa mănânce doar copiii cu nume de zile,luni si ani. August mai avea un prieten pe nume Jack.
August și familia lui avea o cățelușă bătrână, pe nume Daisy. El o îmbrățișa noaptea și ea dormea cu băiatul în pat. Într-o zi, când August,sora și părinții lui s-au întors de la operă, a găsit pe jos numai mizerie de la Daisy. A doua zi cățelușa era întinsă pe podeaua casei,iar mama lui August a luat-o de pe jos pe cățelușa care a mușcat-o pe stăpână de mână. August era suparat pe Olivia si pe mama lui. Olivia a venit într-un suflet la camera lui August pentru a-i spune să vină repede deoarece lui Daisy ii este rău. Via avea fața udă de la șiroaiele de lacrimi. Când a ajuns acolo Daisy era tot întinsă pe jos,iar mama lui lângă ea. Mama i-a spus lui August să își ia la revedere de la Daisy deoarece nu se știe dacă se va mai întoarce acasă.
De aici vă las pe voi sa descoperiți povestea!!!!
O RECOMAND! ESTE O CARTE MINUNATA!
Emilia Alexoiu, clasa a V-a, Șc. Gimn. ,,C.Săvoiu,, Tg Jiu
Ilustratii de Quentin Blake
Traducere din engleza de Christina Anghelina
Charlie și fabrica de ciocolată” de Roald Dahl este o carte despre educația copiilor, despre diferența dintre copiii bogați, plini de răsfăț, care au impresia că totul este al lor și că totul li se cuvine, și copilul simplu provenit dintr-o familie nevoiașă, un copil cu un suflet bun care știe să se bucure de lucrurile mărunte din viață.
M-a impresionat sărăcia în care trăia Charlie împreună cu părinții și bunicii săi, 7 membri într-o cămăruță, de multe ori neavând ce mânca. Ciocolată primea o dată pe an, de ziua lui. Cu toate acestea, datorită calităților sale (este cuminte, respectuos, are suflet bun, fiind un copil diferit de toți ceilalți copii care au vizitat fabrica de ciocolată), Charlie ajunge la finalul drumului și câștigă marele premiu care îi schimbă complet viața.
Mi-a plăcut și ceea ce a spus autorul despre imaginație: ”Și, mai presus de orice, deschide bine ochii și studiază cu atenție lumea din jurul tău, pentru că cele mai prețioase secrete se ascud mereu în locuri nebănuite. Cei care nu cred în magie, nu o vor descoperi niciodată”.
Morala: dacă ai un suflet bun, cu siguranță ți se vor întâmpla numai lucruri bune. Bucură-te de ceea ce ai, nu renunța la visele tale, continuă să crezi în ele, și nu aștepta să primești totul de-a gata.(Sebastian Fărcașiu, clasa a V-a, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Sibiu
Este o carte interesantă pentru că este diferită de celelalte scrieri. În primul rând, în această carte nu este vorba despre o singură poveste, ci există mai multe povești scurte în carte. Toate poveștile sunt despre întâmplări petrecute la Școala în Dungă. În al doilea rând, autorul folosește numele elevilor din clasa de la ultimul etaj pentru a da un titlu poveștilor.
Această carte nu are un personaj principal. Fiecare poveste are în comun doi oameni: Doamna Jerols și Louis. Doamna Jerols este învățătoarea rea, iar Louis este profesorul de serviciu. Dameon este personajul meu favorit, deoarece o ajută pe învățătoare, mergând după Louis să îl întrebe dacă vrea să vizioneze împreună cu ei un film. Clasa lui este la etajul ”treizeci”, iar profesorul de serviciu este la primul etaj. El urcă și coboară de mai mult de cinci ori. De aceea pierde filmul, dar nu se enervează.
Povestea mea preferată este prima, în care este vorba despre fosta lor învățătoare (Doamna Gorf) care transforma elevii neascultători în mere. Apoi se transformă ea însăși într-un măr, iar profesorul Louis îl mănâncă.
Vă recomand să citiți această carte, dacă vreți să aflai mai multe despre Școala-n Dungă, Radu Țugneanu, clasa a V-a, Colegiul Național Gheorghe Lazăr”, Sibiu
Comentarii recente