DOR (Drumuri. Oameni. Rost.)

oct. 6, 2025 | 0 comentarii

DOR
(Drumuri. Oameni. Rost.)
Proiectul anual educațional interdisciplinar al Liceului Teoretic „ELF”
Cluj-Napoca
Elevi reprezentanți: Emma Mike, Ranya Muntean, Sara Pașca
„Nu se poate spune despre speranță că există. Nu se poate spune nici că e o născocire a minții. E ca și drumurile care acoperă pământul: N-a existat niciodată un drum de la bun început, dar, pe măsură ce tot mai multă lume a pășit pe o cale, aceasta s-a bătătorit și a devenit drum.” Lu Xun, părintele literaturii moderne în China Împărțim ideea de drum și cu alte specii, spectacolul migrațiilor desfășurându-se cu mult timp înainte ca omul să-și fi confecționat prima pereche de papuci. Aici s-ar putea însă spune că drumul animalelor este ceva instinctiv, nu are aceeași însemnătate pentru omul modern, multifuncțional și sofisticat. În același timp, merită amintit că și migrațiile omului au început ca și o observație a marilor rute pe care le luau, periodic, animalele vânate. Odată ce i-a văzut rostul, omul s-a îndrăgostit de drum. Păsările călătoare, care sunt și un prim simbol al unui „departe” cu care suntem familiarizați de mici, nu fac nici un zbor fără rost. De la ele am luat și melancolia lui „departe”, pendularea între dorul de plecare și dorul de reîntoarcere. Nu e întotdeauna vorba de doar două puncte pe hartă, e vorba de emoții, amintiri, oameni, lecții. Orice om are în minte „cel puțin un drum pe care vrea să-l facă în viață”, obiectiv care nu e neapărat legat de un loc, poate fi vizitarea unui alt om, împlinirea unei meniri, găsirea unui rost. În tradiția românească, unde cuvântul și-a construit un drum cu renume, DORUL e un motiv al nostalgiei, al privirii înspre ceea ce a fost. Dar DORUL nostru nu e niciodată doar despre trecut. A recunoaște dorul de ceva înseamnă a admite valoarea unui lucru pentru tine. Ceva ce ține de experiența ta autentică, ceva ce ți-a atins sufletul. Și vine mereu la pachet cu speranța regăsirii. Aici e despre viitor – cum găsești ceea ce cauți, cum faci planuri de drum pentru a-ți astâmpăra dorurile, cum identifici oamenii tăi, cum îți construiești rostul. Pentru omul multi-sofisticat, timpul pare că nu mai e destul ca să mai experimenteze și dorul. Să-ți fie dor te face să te simți out-of-date, într-o societate în care totul are alternative. În acest sens, are rost să înveți să-ți fie dor. Să te oprești din alergat și să compui o listă care să-ți răspundă
la întrebarea „după ce merită să-mi fie mie dor?”. Literatura le numește căutări, călătorii, atenționează că ele vin cu schimbare, cu o transformare de sine, un demers pe care merită să-l vedem mai mult decât linear. Așa cum drumurile se aseamănă speranței, care există doar prin lentila dornică de a vedea, tot așa, anul acesta, propunem bătătorirea de drumuri noi și de a observa, conștient și cu dor creativ, dor de muncă, dor de mai mult, cum acestea prind contur sub ochii noștri. Uite-așa s-a născut ideea de DOR. Drum. Oameni. Rost Anul acesta dorim să scoatem din Rucsacul cultural trei „obiecte” de interes universal:
• Papucii de drum – un fel de pașaport cultural al anului, papucii de drum pot fi un echipament fizic, pe care fiecare elev să și-l personalizeze și să-l pregătească cât mai bine de drum (Ex: stickere de papuci, etichete ș.a.)
• Tovarășii de dor (Să știi pe cine ai lua cu tine: la o expoziție de pictură, la un concert de pian, la o seară de poezie, etc, să știi de ce îți alegi acești tovarăși)
• Căutarea de rost (Să știi să faci diferența: ce-are rost, ce n-are rost, în funcție de înclinațiile individuale și de contextul dat).

Proiect cultural DOR