vine-vacanta-cu-trenul-din-franta-cover_big.jpg

Povestirile Adinei Popescu, m-au surprins întotdeauna în mod plăcut, fie că era vorba de omida prea grăsuță din ,,Metamorfoza”, fie că erau întâmplările din copilăria sub regimul comunist.

Relatarea la persoana I, fac din volumul care are și titlul, tot din vremurile evocate, un jurnal reflexiv în care eu și generația mea, ne regăsim întocmai. Mergând cu Adina de altădată, la munte și la mare, revăd multe lucruri și pot afirma cât sunt de veridice! Inclusiv obiectele din camere, de la peștele de sticlă, până la bibelourile diverse, îmi amintesc de propria copilărie. Ar fi minunat ca tinerii să citească alături de părinții lor aceste pagini și să discute pe marginea unor lucruri care azi, poate par ciudate (inclusiv, lipsa alimentelor, a dulciurilor sau a jucăriilor). Părinții ar avea un bun prilej de a sta de vorbă cu copiii, de a-și aminti și ei de acea perioadă, de a completa chiar povestirea cu întâmplările lor. Ar ieși un jurnal cu dublă intrare foarte interesant. Cu alte cuvinte, este o altfel de istorie, o istorie trăită, o realitate semificțională. Și totuși, chiar așa a fost…

Prof. Checicheiș Sanda