,,Cărțile noastre. Cărțile care ne-au făcut oameni”
Am citit destul de multe cărți și nu am una favorită, dar dintre lecturile mele cele mai recente, cea din care am învățat cele mai multe lucruri este Singur pe lume de Hector Malot.
Autorul povestește despre un băiat orfan, pe nume Remi, care este vândut de către soțul doicii sale unui artist stradal. Copilul în vârstă de numai opt ani trece prin cele mai cumplite orori, trăind pe străzi, fără vreun adăpost și ajungând la limita supraviețuirii. Acesta decide să-și găsească familia pierdută, căutând-o ani la rând. Într-un final, reușește să-și întâlnească fratele și mama, descoperind că are rădăcini nobile.
Am selectat un citat care mi-a plăcut foarte mult: Dacă trăiești prezentul, repari trecutul și câștigi viitorul. Cu alte cuvinte, trebuie să fii focusat pe prezent, ca să te poți bucura de viață și frumusețile ei. Singur pe lume mi-a adus aminte de cartea Și soarele e o stea, de Nicola Yoon. În ambele texte am observat oglindirea unui principiu – că oricât de mult ne-am dori, unele lucruri nu pot fi schimbate. Uneori, trebuie să lași totul pe seama destinului și să iei o pauză de la problemele întâmpinate.
Din această carte atât de tristă, care are totuși un final fericit, am învățat să fiu recunoscătoare că am o familie care mă iubește și mă susține, că sunt sănătoasă și nu trebuie să-mi fac griji pentru ziua de mâine. Am descoperit, încă o dată, câtă putere au banii asupra oamenilor și câte nedreptăți există din cauza acestora. Am rămas foarte marcată de lupta continuă a personajului principal, dovedind o tărie de oțel. Am mai învățat că de multe ori soarta este prea crudă cu niște copii mult prea inocenți pentru lumea asta atât de rea: Remi nu are pe nimeni care să-i fie alături și să-i aline suferința, în timp ce fratele său nu se poate bucura de familie și bogăție, deoarece este răpus de boală.
Mesajul pe care îl transmite cartea Singur pe lume este că viața are nespus de multe suișuri și coborâșuri, că trebuie să te zbați la nesfârșit ca să-ți atingi țelul și că nicio faptă nu rămâne nerăsplătită, dar nu în ultimul rând, că nimic nu se compară cu adevărata dragoste de mamă.
Patricia Tamaș, cls. a VIII-a, Școala Gimnazială Nr. 11, Oradea
Comentarii recente