În mesajul anterior nu am răspuns la o întrebare care ni s-a pus frecvent: ce legătură există între solomonari, Solomon Marcus și Școala solomonarilor lui Solomon Marcus. Răspundem acum.
Emoția dispariției în martie 2016 a lui Solomon Marcus, cel care cu două săptămîni înainte ne promisese un interviu pentru „Consilier…”, ne-a inspirat jocul de cuvinte. Aceasta pentru că Solomon Marcus – personalitatea cu viziunea cea mai modernă asupra educației din spațiul românesc – a fost un Solomonar în adevăratul înțeles al cuvântului. Am dorit ca întâlnirea finală a elevilor care s-au distins la diferite secțiuni ale lecturiadelor și a „consilierilor” lor de lectură să fie structurată ca o „școală” în care, după puterile noastre, să punem în practică principiile fundamentale care, din perspectiva lui Solomon Marcus, stau la baza educației. Cred că ați recunoscut în drepturile și îndatoririle ucenicilor solomonari „scrise cu litere de aur pe frontispiciul școlii” o prelucrare a celor 10 nevoi umane ale educației.
Reproducem un fragment din prezentarea școlii la ediția din 2017, „Un loc în inimă”, când am învățat că poezia este parte a vieții noastre pentru că în ea ne regăsim și nevoia de omenesc, și de joc, și de transcendent, și de cultură, și de identitate și, cu toții, avem dreptul de a ne trăi viața ca «firi poetice». Tonul este ludico-serios pentru că, așa cum știm, jocul este o nevoie fundamentală umană.
Scop/Obiective: conștientizarea complexității identității noastre ca ființe umane și, de aici, a nevoilor noastre fundamentale; experimentarea unor principii educative, vechi și noi în același timp; experimentarea din interior a bucuriei trăite prin creație. Și am mai putea continua…
Spații: în „peșteri” și sub cerul liber, adică la Biblioteca „Octavian Goga”, Muzeul Etnografic, Book Corner Librarium, Fsapc, Departamentul de jurnalism, studiourile „Simona Noja”, Grădina Botanică, pe străzile Clujului, printre oameni.
Metode: Mirarea, Întrebarea, Căutarea a. Unde? în cărți, în ceilalți, în noi înșine; b. Cu ce unelte? cu pixul, tableta, internetul, telefoane, aparate de fotografiat și înregistrat, camere de filmat; c. Când? în toate cele 24 de ore din cele cinci zile.
Forme de învățare: față în față și la distanță; .independent și în „Agora”, în perechi, în grup, învățare asistată de calculator, citire și scriere, modelare „fă ca mine!”, dar apoi „fii tu însuți”, meditația (nu meditațiile!) etc.
Activități: ateliere de lectură și scriere (de poezie); ateliere de jurnalism, fotografie și ateliere de dans; prezentare de proiecte/portofolii, jocuri și întreceri, discuții, vizite de documentare, lecturi publice etc.
Evaluare: a. prin aprecieri și încurajări; formativă și nu normativă; de proces și de produs; b. prin mapă /portofoliu cu eșantioane din textele scrise, liste de cărți, pagini de jurnal, fotografii.
Perspective: a. adunarea „produselor”, (a jurnalului, poeziilor, desenelor, fotografiilor, filmelor etc.) și valorificarea într-un supliment al „Consilierului…”; b. speranța că veți continua, împreună cu noi sau independent, astfel de proiecte.
Am lăsat la urmă „Resursele umane”, cărora nu avem cuvinte să le mulțumim îndeajuns. Celor care ne-au sprijinit anul trecut – bibliotecari, editori, librari, convinși că e nevoie de o schimbare fundamentală în educație –, li s-au alăturat cu entuziasm alți „dascăli solomonari”, poeți, jurnaliști, fotografi și balerini.” Mai multe despre școală aflati din suplimentul nr. 3 al „Consilierului de lectură” din ultimii ani.
În fotografie, Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care, la ediția din 2016, „Poveștile ucenicilor solomonari” ne-a prezentat Solomonaria, cartea solomonarilor.
Comentarii recente