Romanul Veronicăi D. Niculescu, „O vară cu Isidor”, a fost publicat în România, în anul 2017, la Editura Polirom și are multiple teme, printre care prietenia și libertatea.
Acest roman surprinde povestea Serenei, o fată de 13 ani, care vine cu o idee trăsnită, în urma unei știri văzute la TV. Respectiva știre era despre cum condorul Isidor preluase titlul de cel mai bătrân locatar al Grădinii Zoo Băneasa, în urma decesului unui cimpanzeu. Fata, văzând imagini cu el dintr-o cușcă foarte mică de la zoo, în care de abia încăpea, este cuprinsă de un sentiment de vinovăție. Aceasta își imaginează cât de greu trebuie să-i fie unei asemeni păsări impozante, precum un condor, să stea închisă atâta timp, să nu poată să zboare sau să simtă vântul bătând sub aripile sale și ridicându-l mai sus de noi, muritorii condamnați doar să admirăm. Își imaginează cum este să-ți fie întemnițată libertatea de niște bucăți de fier. Așa că pune la cale un plan pentru a ajuta acest biet condor: își propune să-l ajute să devină liber. Se furișează și reușește să-l elibereze.
Când îl vede afară din cușcă, Serena se așteaptă ca acesta să-și ia zborul, însă, spre surprinderea ei, condorul Isidor nu știa să zboare. Fără să stea prea mult pe gânduri, îl bagă într-un taxi și-l duce acasă. Îl ascunde în camera sa și aici are o surpriză mai mare decât cea de la zoo: Isidor știa să scrie și să citească.
Ce faci cu un condor care nu știe să zboare, dar este înzestrat cu o inteligență desăvârșită pentru o pasăre și trebuie să-l ascunzi în camera ta? Ei bine, Serena nu deține răspunsul la acestă întrebare, deci cei doi noi prieteni trec prin niște experiențe interesante, periculoase, dar care îi fac mai puternici decât la început.
Această carte ne demonstrează că prietenia și sentimentul de grijă apar unde te aștepți mai puțin. Prietenia nu are cerințe sau standarde, este clădită din iubire, încredere și sacrificiu, iar prietenia adevărată, atunci când este găsită, este un semn clar de iubire divină. Noi, oamenii, o găsim fie în semenii noștri, fie în animale, la fel ca Serena.
Aceasta dă dovadă de curaj și bunăvoință atunci când îl eliberează pe Isidor, iar pe parcursul aventurii lor, descoperim că este, de asemenea bună, răbdătoare, altruistă și chiar iubitoare. Serena devine o luptătoare pentru libertate și o prietenă de care orice condor are nevoie. Nici Isidor nu trece neobservat, el însuși devenind un prieten nemaipomenit, care o îndrăgește pe Serena și ar face orice să nu o supere sau să nu fie prinși. Împreună sunt o echipă imbatabilă, care luptă pentru eliberarea de frică și de prejudecăți.
Libertatea este un drept cu care ne naștem, dar, uneori ne este luat fără ca noi să ne dăm seama. Ne este îngrădit de persoane care nu ne vor întotdeauna binele, iar noi, orbi ca un condor căruia i-au intrat razele de soare în ochi, ascultăm și ne supunem. De asemenea, și noi singuri ne îngrădim libertatea, deoarece ne lăsăm copleșiți de emoții, de frică, de cum îi afecteză asta pe cei din jur, de ce vor zice cei din jur sau pur și simplu credem că nu suntem destul de buni.
Toate aceste sentimente sunt vii înăuntrul nostru și ne fac să trăim, pierzând lucruri, experiențe și poate chiar persoane. Într-devăr, libertatea fiecăruia dintre noi se termină unde începe libertatea celuilalt, dar atâta timp căt nimeni nu este afectat, nu avem nicio scuză pentru care să lăsăm teama să ne conducă și să uităm să trăim liberi. Isidor a fost captiv într-o cușcă pentru că așa au decis alții. Condorul, datorită Serenei, acum este liber.
Hai să nu rămânem captivi când încă avem puterea de a zbura și de a descoperi orizonturi noi!
Cărbunaru Maya, clasa a VIII-a B
Colegiul Național,,Traian”, Drobeta Turnu Severin
Comentarii recente