O prietenie sinceră în lumea lui  Isidor

                                                                                         

                                                                                                         Theodora Docolin

 

Temele acestei cărți sunt prietenia și călătoria.

Consider că această carte scrisă de Veronica D. Niculescu, este potrivită pentru orice vârstă deoarece ne vorbește despre tema prieteniei, din care toți putem învăța câte ceva. În clasa a-VIII-a la examen textele din subiectul de examen pe tema călătoriei și a prieteniei pot fi asociate cu succes cu acest text.

Această carte este captivantă și interesantă, plină de duioșie, aventură și sentimente pozitive. Prietenia dintre cele două personaje Serena și Isidor este o prietenie strânsă, adevărată și loială.

În această carte este vorba despre o fetiță, Serena, în vârstă de 13 ani, care locuiește împreună cu familia sa în București. Serena este pasionată de fotografii și de plante. Ea se hotărăște să îl salveze pe Isidor, condorul, cel mai bătrân locatar de la Zoo Băneasa, după ce vede știrea de la televizor cu moartea bătrânului cimpanzeu locatar de acolo.

Serena și familia ei merg împreună la Zoo să îl vadă pe condorul Isidor. Serena își propune să elibereze condorul fără știrea părinților săi și să îl învețe să zboare pentru a-l putea elibera. Părinții Serenei își luaseră liber și merseseră la un seminar din Sinaia. Serena eliberează condorul și îl duce în camera ei unde îl ascunde o perioadă de timp până învață să zboare și apoi îi dă drumul în libertate.

Isidor nu mai știa să zboare deoarece a fost ținut în captivitate mult timp. Cei doi au devenit foarte buni prieteni și se înțelegeau ca frații chiar dacă Isidor nu putea vorbi sau zbura. Serena a fost anunțată de către părinți că vor pleca la mare peste câteva zile și a decis să plece mai repede la Sinaia la pensiunea unde au fost cazați părinții ei când au fost la seminar și să le lase un bilet părinților pentru a-i anunța că se vor întâlni la mare.

Când au ajuns la Sinaia, au observat că pensiunea era părăsită și nelocuită de nimeni și au ales o cameră de la mansardă cu pat și sobă. Isidor se comporta precum un om învățând să scrie și să citească, împreună cu Serena. În fiecare zi făceau exerciții de zbor dar era în zadar. Până într-o zi când se aflau pe aleea din fața vilei lor când condorul, fără să își dea seama, a reușit să se desprindă cu picioarele de pe pământ și să își ia zborul. Serena, uimită dar și speriată a pornit să îl caute crezând că nu îl va mai revedea vreodată.

L-a gasit după câteva zile în timp ce facea poze în fața castelului Peleș, pe balconul castelului speriat probabil că nu mai avea să se întâlnească cu cea mai bună prietenă a lui, Serena. S-au îbrățișat fericiți și s-au întors la vilă. Părinții Serenei, speriați de dispariția ei, au căutat-o și au găsit-o la Sinaia. Cei doi prieteni și-au luat rămas bun, iar Isidor i-a mărturisit că este pregătit să rămână singur deoarece știe să zboare datorită ei, că are un adăpost și că poate să se hrănească și singur.

Așadar, recomand cu entuziasm acestă carte în care se regăsește un model de prietenie adevărată și loială dintre un copil și un animal.

Theodora Docolin, Colegiul Național Pedagogic Carmen Sylva, clasa a-VIII-a, Profesor Gabor Aneta.

 

WIN_20220922_15_15_33_Pro.jpg