In această carte este vorba despre o fetiță de numai zece ani, Annemarie Johansen. Fetița este înaltă și suplă, cu părul blond-argintiu.Perioada și locul în care au avut loc evenimentele sunt: anul 1943, în Danemarca. Annemarie avea două surori, una de cinci anișori și cealaltă de optsprezece ani. Sora mică se numea Kirsti, iar cea mare Lise, urmând să se căsătorească cu Peter Neisen. Înainte de căsătorie, Lise, sora mare, și-a pierdut viața într-un accident teribil, cu două săptămâni înainte de nuntă. Zilnic, Annemarie și Ellen, cea mai bună prietenă a sa, mergeau împreună la școală și tot împreună se întorceau acasă. Kirsti, sora mică, se ținea mereu după ele. La prânz, mamele lor se întâlneau pentru a savura cafeaua, după care doamnele se apucau să croșeteze mănuși. Niciun cetățean din Copenhaga nu avea voie să iasă din casă după ora opt. Ellen și familia ei erau evrei și armata era pe urmele lor, așa că fetița a fost lăsată în grija familiei Johansen, în timp ce părinții săi și-au căutat salvarea în altă parte. În noua familie, Ellen a luat locul surorii pierdute.
De aici și până la plecarea evreilor în Suedia, nu a mai fost decât un pas, cu ajutorul unchiului Annemariei, Henrik , dar și a altor pescari. Mai mulți evrei au fost transportați cu bărcile de pescuit pe malul Suediei, în speranța găsirii unui loc sigur. La doi ani după aceste evenimente, pe când Annemarie împlinise doisprezece anisori, războiul a încetat, iar râsetele și voia bună au umplut din nou străzile Danemarcei. Este o carte din care putem afla scene din istoria nedreaptă a evreilor. Citiți-o și veți afla multe întâmplări impresionante! ( Bianca Clipici, clasa a VI-a, Șc. Gimnazială ,,C. Săvoiu”, Târgu Jiu)
Comentarii recente