Cartea ,,Pânza Charlottei”, de Elwyn Brooks White ( E. B. White), a apărut în anul 1952. Am început să o citesc în data de 7 decembrie a anului 2021, iar timp de trei zile am citit încontinuu.
În această carte este vorba despre o fetiță pe nume Fern, care avea un purceluș pe care îl chema Wilbur. Atunci când a crescut, după tradiție, Wilbur trebuia gătit, însă Fern s-a rugat atât de tare de tatăl său, încât acesta a cedat și i-a cruțat viața purcelușului. Părinții fetiței l-au dus pe Wilbur în grajdul lui Henry Fussy, însă Fern îl vizita pe amicul său în fiecare zi după ce venea de la școală. Acolo, Wilbur și-a făcut o prietenă- păianjen, Charlott, cu ajutorul căreia a devenit și faimos, dar vă las pe voi să aflați de ce .
Eu cred că tema lecturii este prietenia, pentru că cei trei amici au fost alături în momentele bune și fericite, căci momente rele și triste nu prea au întâlnit. Citind textul am trecut printr-o mulțime de stări. La început m-am întristat când am văzut că Wilbur se mută din casa părintească, însă apoi mi-am revenit când am observat că Fern avea de gând să îl viziteze aproape zilnic. Pe la sfârșitul cărții, Charlotte și-a dat ultimul duh chiar în fața lui Wilbur, ceea ce m-a facut aproape să plâng.
Înainte ca prietena-păianjen a purcelușului să nu mai respire, Wilbur i-a promis lui Charlotte că va avea grijă de puiuții ei. Când s-au făcut mari, cei o sută de pui au început să plece și ei de la casa părintească, iar purcelușul îi privea cu bucurie.
Vă invit și pe voi sa citiți această carte și să treceți prin toate stările prin care am trecut și eu!
Mladin-Golea Andra-Maria , Clasa a V-a B , C.N.T., Clubul ,, Miradoniz”
Comentarii recente