„Mic Tratat de Pisicologie – Bucăți feline în felii strânse la un loc de Șerban Foarță”

Cartea de astăzi este intitulată „Mic Tratat de Pisicologie”, o antologie datorată lui Șerban Foarță, autor contemporan, pe care mama mi-l prezintă ca pe un poet rafinat, punându-mă să citesc invers palindromul „Roșul Ușor e Rozul Iluzor” – titlul unui volum al său.

Cuprinzând o selecție de versuri, maxime și texte în proză, de autori români și străini din toate timpurile, cartea nu poate fi povestită. De aceea, cel mai bine vă voi face poftă de lectură decupând, la rândul meu, câteva fragmente care mi-au plăcut.

„Tăcerea pisicilor e contagioasă.” A zis-o Anny Duperey, și nu o contrazic. Atunci când Hugo tace, casa e mută ca un bulgăre de pământ și înflorește odată cu mieunatul lui vestitor al orei prânzului. Sau al jocului.

„Pisica nu gândește; ea pare, totuși, adâncită în gânduri” declară Jules Renard. Deseori îmi urmăresc cu privirea motănașul. Activitatea lui preferată este uitatul pe fereastră. De obicei, vorbește cu porumbeii, însă de cele mai multe ori pare scufundat în azurul cerului. E greu să afirmi că prin capul unei pisici nu zboară gânduri în momente ca acestea, în care privirea ei contemplă norii și pare a urzi planuri.

„Pisica nu face nimic: ea este și atât. Ca regii.” Îi dau dreptate lui Claudio Magris, întrucât Hugo este cu adevărat stăpânul casei. Mersul lui tacticos, blana albă, vârstată cu cenușiu, ochii de un albastru șlefuit… Totul, aspect și atitudine, confirmă regalitatea „prințului casei”. Nimic nu-i tulbură zen-ul, întrucât e servit permanent de membrii-servitori ai familiei sale umane (firi ancilare, bineînțeles).

Lauda supremă o aduce pisicii poetul Nichita Stănescu, ce își dorește să fie el însuși în pielea unei feline: „Motan mi-aș fi dorit să fiu / cu coada-n sus, cu blana-n dungi, / cu gheare și mustețe lungi, / cu-n ochi verzui și-un ochi căpriu.” Cred că mie mi-ar plăcea să fiu o pisică de culoare nedefinită, ca un cameleon, care să se facă roz de fericire, roșie de furie, albastră de supărare, neagră de ciudă și albă când doarme.

Voi ce pisică ați vrea să fiți? Andrada Trempe , clasa a 7-a, Școala Gimnazială „Oltea Doamna”, Oradea