Romanul Lolita scris de autorul american, de origine rusă, Vladimir Nabokov este considerat a fi una dintre cele mai controversate scrieri, prezentând iubirea intelectualului Humbert pentru o copilă de doisprezece ani, Dolores Haze, poreclită de acesta Lolita.
Humbert Humbert, un profesor de literatură, iși scrie memoriile în închisoare și iși mărturisește slăbiciunea și atracția puternică pentru fete pubere, pe care le numește “nimfete”. După o căsătorie eșuată în Europa, se stabilește în America, unde stă în gazdă la familia Haze. Cu frica de a nu o pierde pe Lolita, protagonistul se căsătorește cu mama copilei, care, în mod convenabil pentru Humbert, moare într-un accident. Profesorul devine tatăl vitreg al Lolitei și începe cu aceasta începe o relație amoroasă. Cei doi merg într-o excursie prin țară, dar sunt urmariți de un străin care o ajută pe copilă să scape din mâinile lui Humbert, lucru care îi provoacă profesorului o sete de răzbunare.
Cartea a stârnit numerose controverse din cauza subiectului incomod pe care îl abordează. În adolescență, Humbert se îndrăgostește de o tânără de vârsta lui, însa iubirea lor nu se împlinește. El rămâne captiv în acest timp și de aceea, la maturitate, se simte atras doar de copile: “Mă întreb întruna dacă fisura din viața mea s-a produs atunci, dar, poate, dorința excesivă pe care mi-a stârnit-o acest copil a fost primul simptom al unei ciudățenii personale.” Protagonistul se îndrăgostește de Lolita, dar iubirea se transformă treptat în obsesie și se observă degradarea psihică a personajului: este paranoic atunci când în preajma Lolitei sunt băieți de vârsta ei, are tot mai des crize de furie, devine violent. Humbert încearcă să controleze tot mai mult viața copilei, dar pierde controlul asupra sentimentelor și impulsurilor sale. La sfârșitul romanului, el recunoaște că nu i-a oferit fetei un trai decent: “În timpul coabitării noastre stranii și bestiale, pentru Lolita mea convențională a devenit treptat limpede că cea mai nenorocită familie e preferabilă parodiei de incest, singurul lucru pe care am fost în stare să i-l ofer copilului de pripas.”
Lolita există doar ca obiect al atracției și obsesiei lui Humbert, fiind din start un simbol al tentației. Protagonistul susține că fata l-a sedus pe el, dar fiind adultul, Humbert este, în mod clar, avantajat în această relație. Pentru fata rămasă orfană, conviețuirea cu acesta este singura ei opțiune. Aventura cu profesorul își manifestă efectele asupra adolescentei: “și ea stătea aici cu trăsăturile ruinate și cu mâinile de adultă, înguste, cu vinele ca niște sfori și brațele albe cu pielea ca de găină și urechile mici, lipite de cap și subțiorile neîngrijite, stătea aici (Lolita mea!) iremediabil de uzată la șaptesprezece ani.” Humbert a iubit-o pe Lolita și ar fi făcut orice pentru ea, dar este imposibil să nu îl judeci pentru ce a făcut, distrugând viața familiei Haze.
În ce măsură este Lolita o carte vulgară, una despre iubire, cât de mult încalcă normalitatea aventura dintre cei doi și cât de mult se înscrie în categoria pedofiliei rămâne la latitudinea fiecărui cititor: “Lolita, lumină a vieții mele, văpaie a viscerelor mele. Supliciul meu, suflet al meu. Lo-lii-ta: vârful limbii execută o mișcare în trei timpi, coborând pe vălul palatului ca să atingă, la timpul trei, dinții.
Cogianu Patricia
Colegiul Național Elena Ghiba Birta Arad
Comentarii recente