Ion-l. rebreanu.jpg

Romanul ”Ion” de Liviu Rebreanu este considerat unul dintre cele mai importante opere ale literaturii române. Anul apariției, 1920, reprezintă punct de referință în literatura română din perioada interbelică deoarece face trecerea de la tradițional la modernism.

Acest roman prezintă destinul tragic al personajului principal, Ion, un tânăr sărac dintr-un sat din Transilvania, Pripas. Conflictele în care este prins țin de partea materială, dar și de cea sentimentală. Dorința de a deține pământ, cu orice preț, îl determină să încalce anumite norme morale, doar pentru a avea pământ. Pe de altă parte, sentimentele contradictorii, pentru Ana, pe de-o parte și, pe de altă parte, pentru Florica, denotă un tragism care va duce la un final nefericit. Prin urmare, prin intermediul personajului principal, autorul cărții explorează teme de circulație universală: destinul, averea, iubirea, trădarea, gelozia și moartea.

În plus, autorul surprinde viața rurală din România, la început de secol XX, cu tradițiile, obiceiurile, mentalitățile specifice, dar și cu elemente de modernitate: mediul citadin, intelectualii cu preocupări specifice.

Stilul narativ al lui Rebreanu este sobru, direct și emoționant, iar povestea se dezvoltă lent, gradual și tensionat, captivând atenția cititorului de la primele pagini până la final.

Prin urmare, romanul  ”Ion” este o capodoperă a literaturii române, o carte profundă și emoționantă. Autorul este canonic, iar pentru orice iubitor de literatură, merită să fie citit și apreciat.