„FAHRENHEIT 451”, de Ray Bradbury

 

FAHRENHEIT 451, de Ray Bradbury. Recenzie

 

O punte între lumea cotidiană si o realitate distopică, “Fahrenheit 451”, de Ray Bradbury, de la Editura Art, creează o poveste în care subliniază aspectele negative ale tehnologiei. Cu o copertă ce iese în evidentă nu numai prin culoarea roșie, dar și prin desenul care reprezintă o carte la capătul căreia se află un pachet de chibrituri, cartea este începută cu o explicație pentru titlul ales de autor: Fahrenhei 451 este temperatura la care cărțile ard!

Cu ajutorul acestei creații, Ray Bradbury încearcă să pună în lumină viața lui Guy Montag ce începe să își dea seama că ceva este greșit în societatea în care trăiește.

Protagonistul, la începutul poveștii, este un simplu om care trăiește după regulile ce au fost impuse în viața de zi cu zi. Era un “pompier”, însă, spre deosebire de a stinge focurile, cum pompierii din zilele noastre trebuie să facă, Guy și restul secției erau însărcinați cu a da foc cărților.

Într-o seară, pe când mergea spre casă, Guy a întâlnit o fată care i-a schimbat perspectiva din care privea lumea. Clarisse era, după standardele societății, inadaptată, antisocială. Cu toate acestea, ea era una dintre puținele persoane decente, cu care puteai vorbi deschis, pe care Montag le-a întâlnit vreodată. Acţiunea propriu-zisă începe atunci când, după nenumărate seri în care, pe drumul spre casă, Guy discuta cu Clarisse, el află că fata a murit într-un accident de maşină. După această veste, lucrurile par să se agraveze, căci personajul începe să aibă mai multe certuri cu soția sa, iar într-o zi, după ce a asistase la modul cum colegii săi au dat foc unor cărţi, dar şi unei femei care nu dorea să le părăsească, urmând să plece acasă ca și când nimic nu s-a întâmplat, el decide să vadă ce ar putea să conțină cărțile, ce merită să mori în flăcări pentru a le apăra.

 

Cartea este un comentariu asupra cenzurii, încercând să îi arate cititorului că o lume fără literatură este o lume haotică prin care omenirea s-ar plimba cu ochii închiși fără a vedea frumusețile vieții, fără a trăi. Orice lucru care stimula gândirea, care ducea la întrebări de tipul “de ce”, orice provocare de a ieși din sfera în care era ținută lumea trebuia eliminată, reprezentând un pericol pentru “ordinea” impusă.

Ce mi-a plăcut foarte mult la această carte este antiteza în care sunt surprinse două dintre personaje: căpitanul brigadei de pompieri, Beatty, și profesorul Faber. Beatty considera că lumii îi este mult mai bine fără toate întrebările și visele aduse de cărți, pe când profesorul realizează efectul dezastruos adus de lipsa acestora. Pe lângă diferența în gândire, dintre cei doi, putem observa faptul că subliniază tipuri umane diferie. Profesorul este simbolul omului înțelept, inteligent, care încearcă să mențină o amintire vie, să o agațe de viața plictisitoare adusă de dispariția cărților, iar căpitanul reprezintă un om arogant, ce poate trăi fără să își dorească mai mult, care mereu se va conforma normelor impuse.

Un alt simbol pe care îl putem regăsi ușor în opera lui Bradbury este cel al focului. Semnificând purificarea, dar și distrugerea, focul îi dezvăluie lui Montag problemele grave din modul în care lumea este condusă. Câinele Mecanic, o variantă tehnologică și sinistră a unei păsări Pheonix, subliniază corupția ce trebuie oprită, însă purificarea pe care o susține „câinele” este de partea opusă a realității.

Pasărea Phoenix care, periodic, se aruncă în foc renăscând din propria cenuşă, apare succesiv ca simbol al perpetuării valorilor literare, şi, nu în ultimul rând, al întregii umanităţi, care insistă, prosteşte, să se autodistrugă pentru a renaşte. La polul opus, simbolul apei reprezintă o metaforă pentru oglindă, pentru reflecţie şi, totodată, pentru o purificare calmă, non-distructivă, care conduce, în final, la renaşterea civilizaţiei.

Ca un roman optimist, “Fahrenheit 451” accentuează ideea că, oricât de rău ar ajunge lucrurile, oricât de mult am decădea, umanitatea mereu își va găsi drumul înapoi, învățând chiar și din cele mai cumplite greșeli. De aceea, cartea vorbește despre această renaștere: omenirea, precum literatura, va rezista propriei anihilări, propriei decadenţe, iar după inevitabila purificare, va fi gata să înceapă din nou.

 

Ray Bradbury, “Fahrenheit 451”, editura “Art”, 2013

 

 

 

  ANDREEA DIACONU

Clasa a IX-a

C. N. “Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea

Coordonator, prof. dr. GEANINA OPREA