Textul Platanos este un text scris pentru manual. Având restricții de lungime, autoarea Doina Ruști a tăiat câteva fragmente din narațiune. Textul Platanos este o alegorie plante-adolescenți, tema textului este prietenia, adevărata prietenie, iar ideea centrală este ,, la umbra marilor copaci nu cresc decât buruieni.”
Consider că proverbul ,,Prieteni noi să-ți faci, dar de cei bătrâni să nu te lasi” este foarte potrivit cu finalul narațiunii Platanos de Doina Ruști.
În primul rând, vedem cum Sisinel își părăsește vechii prieteni în schimbul unuia recent, numit Platanos, ,,un tip iluminat de acea clemență interioară” care îi uimește cu povestirile lui, îi fascinează prin limbaj și expresivitate și le acaparează atenția. ,,Îmi doream să îl ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir, mai ales să-i pun acele întrebări pe care nu îndrăzneam să le pun altcuiva.” ,, Nu îndrăzneam să-l întrerupem, iar noaptea, în loc să dormim, ne gândeam la ceea ce ne spusese.”
Transformările prin care trec cei doi prieteni îi provoacă suferință lui Sisinel astfel că își dă seama că ideea de a-i abandona pe ceilalți prieteni nu a fost una prea fericită.
În al doilea rând, observăm din text că vechii prieteni ai lui Sisinel, Vio și Năsosu, nu l-au uitat, sunt și ei aduși lângă Platanos și Sisinel, făcându-l pe acesta fericit. „Prin lumina cețoasă, zăream culorile dimprejur cu o plăcere imensă. Vocea pe care n-o mai auzisem demult era a lui Vio, iar nu departe de mine se înșirau ceilalți, vechii mei prieteni.”
Potrivit argumentelor prezentate, proverbul ,,Prieteni noi să-ți faci, dar de cei bătrâni să nu te lasi” este perfect de asociat cu finalul narațiunii. ( Radu Gibescu , Liceul Tehnologic Electrotimiș, clasa a-VIII-a)
nicusor.meirosu@ulmu.ro