Conținând 40 de basme despre cele mai importante virtuți ale omului, volumul ”Ceainicul Fermecat și alte basme Japoneze” m-a atras încă de când am citit întâia oară titlul și mica descriere de pe spatele cărții. Mi s-a părut foarte interesantă creativitatea japonezilor, nu toată lumea inventează broaște țestoase ce odată ajunse pe fundul mării se transformă în prințese frumoase. Majoritatea poveștilor ilustrează sub forma unor întâmplări motivul norocului schimbător, fiind vorba de o familie săracă care primește sprijin din partea unor ființe fantastice, precum animale vorbitoare sau bătrâni care îi vizitează în vise. Uneori există și o altă familie invidioasă pe cei ce-au primit binecuvântarea de a avea o viață mai bună, și care vor încerca să fure sau să folosească aceleași metode precum familia cu noroc, însă eșuează din cauza lăcomiei.
Aproape toate poveștile se bazează pe înțelepciunea bătrânilor, curajul și îndrăzneala tinerilor și milostenia celor săraci. Cel mai mult mi-a plăcut povestea ”Muntele Bătrânilor”, unde a fost demonstrată înțelepciunea oamenilor în vârstă și respectul pe care trebuie să o avem față de aceștia. Desigur, am întâlnit și Zei, precum Zeul Sărăciei, Zeul Norocului și Zeița Milei, în călătoria mea prin basmele nipone. Nu mă pot decide ce zei favorizez, pe cei din Olimp sau pe cei ai mitologiei nipone. Ei bine, zeii sunt un subiect interesant, mă așteptam să găsesc asemenea făpturi în ”Ceainicul Fermecat și alte basme Japoneze”.
(Ciobănuc Alexia, clasa a V-a A, Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, Sibiu)
Comentarii recente