Scrisoare pentru Dima, elevul dintr-a șaptea

Coperta Daria.jpg

Dragă Dima,

Sunt entuziasmată să-ți scriu și sper că și tu ești curios să afli de ce îți scriu. Mă gândeam la tine și cum dorești să pleci într-o expediție cu prietenii tăi sau, mai bine zis, cu toată organizația ta. Mă gândesc că ești conștient la câte riscuri te expui, plecarea spre o insulă neexplorată de o ființă umană e o adevărată provocare.

Pentru a-ți da mai multă încredere în tine, vreau să-ți povestesc despre unul dintre romanele mele preferate: ,,Călărețul de aramă” de Paullina Simons.

În acest roman vei găsi o poveste complexă, plină de secrete, aventură și dorință de supraviețuire. Toate aceste cuvinte m-au dus cu gândul la tine.

Tatiana este o adolescentă când cel de-al Doilea Război Mondial își face apariția în viața ei și a tuturor celor din Uniunea Sovietică. O dată cu războiul, în viața sa apare și Alexander, un locotenent din Armata Roșie, de care se atașează din prima secundă pe care o petrec împreună.

La începerea războiului, Tatiana își dă seama că perioada inocenței și a copilăriei a luat sfârșit și e momentul să-și ia viața în propriile mâini. Pentru a-și recâștiga libertatea și pentru a-și trăi viața de femeie care abia începe, fata pornește într-o aventură sumbră cu speranța că tot ce se petrece are un final.

Cu gândul că acum ești încrezător si sigur pe tine, îți dăruiesc acest ,,breloc” pe care să-l atașezi la cheia inimii tale. De fiecare dată când vei simți că gândurile îți sunt înnegurate, iar tu nu te regăsești, să iei romanul în mână și să citești câteva pagini din el pentru a-ți aminti că Tatiana e un model demn de urmat ce te poate aduce din nou cu picioarele pe pământ.

Grijulia ta prietenă,

Daria

(Dima- personajul romanului „Elevul Dima dintr-a șaptea” de Mihail Drumeș)

Amuleta – păstrătoarea pietrei de Kazu Kibuishi

Dragă Tom Fletcher,

Iubesc foarte mult cartea pe care ai scris-o, Crăciunozaurul, dar aș vrea să-ți recomand și eu o carte, Amuleta – păstrătoarea pietrei de Kazu Kibuishi, o bandă desenată cu personaje interesante și multă aventură.

În această carte, Emily își pierde tatăl într-un accident și, împreună cu mama și fratele ei, se mută într-o casă care a fost a străbunicului ei, Silas.

După ce fac curățenia generală a casei, Emily intră într-o cameră în care se găsește o amuletă. Spre surprinderea ei, aceasta îi vorbește. Mama lui Emily e capturată de un monstru enorm și ciudat, iar frații sunt nevoiți să pornească în căutarea ei.

Ajung la o casă  populată de roboți. Aici îl întâlnesc și pe Silas, bolnav, care le spune povestea pietrei, plină de putere și magie. Emily află că va fi păstrătoarea pietrei.

Cu ajutorul noilor prieteni, Emily va porni într-o aventură la capătul căreia speră să își regăsească mama și să o salveze.

Mă opresc aici deoarece vreau să afli singur uimitoarele aventuri prin care trece și cum se termină povestea.

Am găsit multe asemănări între Emily și personajul creat de tine, William, de aceea m-am gandit să îți recomand această carte. Ambii sunt foarte curioși, îndrăzneți și, deși pornesc cu ezitare în a se aventura în locuri și situații necunoscute, pe parcursul drumului lor se transformă dezvăluindu-se curajoși, plini de compasiune și loiali.

Mirabela Rotaru, Clubul de lectură Cititorincii din cadrul Școlii Gimnaziale Zelk Zoltan, Valea lui Mihai, Bihor

 

amuleta.jpg

Dar de suflet – Scrisoare către Stephen King

Dragă domnule Stephen King,

9789734648306-2686954.jpgAm citit câteva dintre romanele dumneavoastră, cum ar fi Misery, IT, Cimitirul Animalelor și multe altele. Îmi plac mult romanele horror-thriller și, de aceea, aș vrea să vă recomand o carte asemănătoare, ca stil, cu ale dumneavoastră  și care, precum Apocalipsa, are în vedere un subiect contemporan, chiar dacă a fost scrisă cu mult timp în urmă.

Romanul intitulat  American Psycho, scris în 1991 de către Bret Easton Ellis  dezvăluie povestea subiectivă a unui bancher-investitor care trăia o viață dublă. Ziua un om bogat, foarte atent la sine și chiar narcisist, iar noaptea un criminal în serie, psihopat.Textul  se încadreaza în genurile horror și tragicomedie. Patrick Bateman trece prin stări mentale imposibil de explicat – începe să halucineze și creează un gol în propria existență – e un inadaptat, un personaj duplicitar ce ajunge la limita inferioară a dezumanizării. Ultimele cuvinte din roman: “This is not an exit” evidențiază faptul că un psihopat ca Bateman nu ar fi putut niciodată să se integreze, oricât ar fi încercat.

Gabriel Gârbovan, Liceul Teoretic Gelu Voievod, Gilău

Dar de suflet – Scrisoare către Daniel Eyssette

mai-mult--decat-biruitori-1_1.jpg

Dragă Daniel Eyssette,

Știu că treci printr-o perioadă dificilă în ultimul timp, din cauza datoriilor pe care le ai și a faptului că ți-ai pierdut locul de muncă pe nedrept, încercând să faci un bine.

Îmi pare rău pentru suferințele prin care ai trecut încă de când fabrica tatălui tău a dat faliment, însă nimic din toate astea nu merită fapta pe care dorești să o faci. Știu că vrei să recurgi la disperatul gest de a-ți pune capăt zilelor, din cauza lipsei de speranță din sufletul tău, de aceea doresc să îți pot veni în ajutor recomandându-ți o carte care m-a ajutat să trec printr-o perioadă dificilă asemănătoare cu situația ta actuală. Cartea „Mai mult decât biruitori” scrisă de Richard Wurmbrand relatează poveștile mai multor oameni pedepsiți pe nedrept, care au ajuns să facă închisoare și să fie torturați din cauza ideilor și valorilor în care credeau. Această carte este despre victorii nebănuite în cele mai grele momente, despre speranță, credință, putere în înfruntarea obstacolelor aparent imbatabile ale vieții și despre oameni care au continuat să lupte pentru ceea ce simt și cred, indiferent de prețul plătit.

Sunt convinsă pe deplin că, încă după primele pagini, ai să îndrăgești această carte și că îți va schimba complet perspectiva actuală asupra vieții și problemelor de zi cu zi. Deși crezi că nu mai există salvare din greutățile cu care te confrunți, există întotdeauna o soluție.

 „Mai mult decât biruitori” nu vorbește despre sfinți, ci despre oameni obișnuiți, care negăsind forța necesară în ei înșiși au descoperit o alta, mult mai mare, la dispoziția fiecăruia dintre noi: Isus>> spune autorul acestei cărți, care a contribuit la schimbarea și salvarea multor vieți împresurate și cutremurate de grijile viitorului, care este incert.

Toderel Petruța, cls. a XII-a, CNAM Dej

Daniel Eyssette este personajul principal al romanului Piciul de A. Daudet.

Dar de suflet – Scrisoare către Dionis

viata-dupa-viata-cover_big_slide_new.jpg

Dragă Dionis,

Îmi îngădui să sper că starea ta de spirit și planul existențial căruia îi aparții îți va permite accesul la această scrisoare. Eu însumi sunt limitat la a nu putea percepe în totalitate veridicitatea și însemnătatea evenimentelor la care ai participat. (Ar trebui să mă adresez și cu numele de „Dan”?) Revelația ta existențială îmi va fi probabil etern inaccesibilă, mă regăsesc, însă, în profunzimea gândurilor tale.

Aspirația cunoașterii transcendentului, descoperirea misterului existenței universale, a tainei genezei(O bruscă și sporadică apariție? O „facere” premeditată și atent cizelată?) și a semnificației existenței ne este irevocabil comună, atât mie și ție, cât și întregului neam omenesc. Cu toate acestea, poate împlinirea spirituală ar trebui să aparțină exclusiv planului uman interior, conform concepțiilor tale primordiale, care s-ar putea dovedi fiind adevărate. Ce este cu adevărat realitatea, dacă nu un amalgam complex de impresii provenite din partea fiecărui individ, o materializare a modului în care fiecare dintre noi interiorizează experiențele de zi cu zi?

Experiența mea de viață, într-adevăr, destul de limitată, mă îndrumă să te atenționez în legătură cu posibilele repercusiuni ale unei dorințe de cunoaștere nestăpânită. O cunoaștere existențială totală nu te va scuti de paradoxul și circularitatea destinate fiecărei vieți omenești… Nu asigură aceste particularități, oare, ocrotirea sufletului de tainele mistuitoare asupra cărora ființa umană nu poate exercita nicio influență?

În acest sens, îmi doresc să îți recomand romanul „Viață după viață” de Kate Atkinson. Subiectul cărții este centrat în jurul protagonistei Ursula Todd, o persoană cu un destin cu totul neobișnuit. Nașterile și morțile sale succesive asigură tensiunea și reprezintă firul narativ central al romanului, Ursula reluându-și viața de la capăt de fiecare dată când aceasta se sfârșește. Aceasta experimentează astfel fiecare rută posibilă a propriei vieți, trăind un obsedant sentiment de „déjà vu”. În ciuda superiorității condiției sale, Ursula este incapabilă să modifice ordinea etern schimbătoare a lumii dirijată de legile universale, influența sa fiind una limitată. Încercările sale de a devia fluxul unor evenimente de relevanță majoră sunt finalizate predominant într-o notă de ambiguitate a unui eșec incert. Deși călătoria Ursulei prin timp și spațiu este limitată de traiectoria propriei vieți, asemănarea dintre voi, Dionis, este una indubitabilă.

Aptitudinile Ursulei îi permit accesul la o cunoaștere mai profundă a vieții, în același mod în care înălțimea revelației tale te plasează într-un plan existențial iremediabil superior față de cel al experienței umane, de care eu rămân încătușat. Este posibil însă ca misterul universal suprem (a cuvintelor „lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumei”)să trebuiască să-ți rămână până și ție inaccesibil, așa cum și îngerul a fost privat de privilegiul de a fi zeu. Împlinirea și absolutul își găsesc adesea refugiul în cele mai insignifiante colțuri ale vieții și în cele mai lumești tendințe, precum sentimentul iubirii de semeni.

Cu toate acestea, alegerea îți aparține, iar scrisoarea mea are simplul rol de a-ți lărgi orizontul percepției. Toate gândurile bune îmi sunt îndreptate spre tine.

Cu drag,

Ștefana

Trifan Ștefana, cls. a XII – a, CNAM Dej