Sammie este o adolescentă care abia așteaptă să termine liceul și să-și facă un viitor departe de orășelul în care trăiește. Aceasta face parte din echipa de dezbateri a școlii, este o elevă model și își dorește să termine anul ca șefă de promoție.
Nimic nu-i poate sta în cale decât o boală foarte rară numită NPC, prin care Sammie începe să-și piardă memoria, iar această situație are să-i schimbe radical întreg viitorul.
M-a impresionat nespus de mult ambiția lui Sammie încă de la începutul cărții. Ea nu a încetat să lupte până la ultima suflare, era foarte determinată și absolut convinsă că va avea un viitor strălucit, dar eu am învățat că trebuie să ne oprim din a ne planifica viața pe care ne-o dorim, pentru a trăi viața ce ne așteaptă. Cred că Sammie nu a înțeles faptul că nu noi ne scriem destinul, nu poți hotărî ziua în care vei muri și nu poți schimba realitatea.
Încă de când am citit rândurile de pe ultima copertă a cărții, mi-a rămas în minte această descriere: „O carte sinceră, amuzantă și dulce-amăruie. O lectură chiar de neuitat.”.
La final, moartea lui Sammie te izbește precum un tzunami. Știai ce avea să se petreacă, dar sperai ca lucrurile să capete o întorsătură care să schimbe radical situația.
Sammie nu a pierdut lupta cu boala. A câștigat-o, cu toate că majoritatea lumii ar spune că nu există suferință mai mare decât moartea. Eu sunt de părere că decât să te zbați între viață și moarte pe lumea aceasta, mai bine îți petreci veacul … în lumea de … dincolo…
Tamaș Patricia, cls. a VIII-a, Școala Gimnazială Nr. 11, Oradea
Comentarii recente