https://www.youtube.com/watch?v=G22CEfqO1PM&fbclid=IwAR1_tWTm4Qty3zaqU4t2s0HfdO4-exMa5PmJe5E1EY3TnXx6zzwAL2oykus
- Despre genZ@Povestiri…
Iată ce am primit aseară de la Raluca: „Astăzi m-am împrietenit cu un păianjen. Se uita la mine insistent din vârful unui fir de iarbă care se legăna ușor sub greutatea lui. S-a recomandat cu multă îngâmfare: — Oo! Examinându-l mai atent, mi-a făcut o impresie… bunicică. Mi-am amintit că tema de mâine este să scriu o poveste după o structură narativă experimentată cu elevi de clasa a IV-a. Drept să vă spun, nu mă prea încântă o temă pentru copiii de la primară, dar mi-am spus: „Ce-ar fi să încerc, că tot mă plictisesc în dimineața asta”:
«Dimineaţa Ioana îşi ia rucsacul şi pleacă la şcoală. E foarte târziu şi abia are timp să-şi prindă părul într-un elastic. Pornește în pași alergători. În curtea vecinului observă în fugă un elefant îmbrăcat într-o cămaşă cadrilată. Vizavi, vede în curtea vecinei o girafă îmbrăcată ca o mireasă. Se grăbeşte și mai tare să nu dea toată jungla peste ea. Ajunge la semafor. De semafor atârna în reflexe roşiatice paianjenul Oo care îşi bălăngănea cele opt picioare. Oo îi atinge rucsacul şi o întreabă:
— Ce e ăsta?
— Un rucsac. Ca să merg la şcoală.
— Vreau să merg şi eu.
— Dacă vrei…
Ioana ajunge cu întârziere la şcoală. Intră în clasă şi colegii izbucnesc în râs când o văd. Ioana era îmbrăcată în pijamale… Ca să-i facă să uite de noua ei ținută, Ioana vrea să le arate paianjenul. Deschide ghiozdanul şi… printre cărţi şi caiete vede… un pantofior roz.
La sfârşitul orelor Ioana pleacă spre casă. Oo o aşteaptă la semafor.
— Mi-am regăsit frunza de nuc şi am plecat din sacul tău mare.
— Bine, cum zici tu. Frunza e foarte bună de călătorit pe vântul ăsta de primăvară.
— Dacă vrei, te plimb şi pe tine.
Ioana se urcă pe frunza-planor.»
Iar eu ridic ghiozdanul rezemat de stâlpul semaforului cu gândul că Oo e fericit acum că şi-a găsit un prieten — pe Ioana.”
Prima variațiune: spuneți povestea la persoana I din a. perspectiva Ioanei: b. din perspectiva lui O.
A doua variațiune: încetiniți ritmul cu a. portretul Ioanei (temă suplimentară – făcut numai prin prisma descrierii camerei ei); b. portretul lui O (temă suplimentară – făcut în așa fel încât să justificați impresia „bunicică” a -Ralucăi; portretul Ralucăi (temă suplimentară făcut în așa fel, încât să transmiteți, fără a o spune direct, că e o reprezentată tipică a generației Z).
A patra variațiune: Construiți episodul din clasă bazându-vă numai A treia variațiune: Locul poate fi el însuși un personaj. Descrieți în așa fel locul în care Raluca îl întâlnește pe O încât să transmiteți starea care o face să scrie povestea cu O și Ioana.
pe dialog și indicații scenice. Nu uitați: personajele trebuie să vorbească între ele, nu pentru cititor.
A cincea variațiune: spuneți povestea Ioanei care se întâlnește la semafor cu băiatul-paianjen. https://www.youtube.com/watch?v=r6BxQQKvFwA
A șasea variațiune: spuneți povestea a „doi fulgi de nea”, singuratici și neînțeleși de maturi care descoperă cât de importantă este prietenia.
A șaptea variațiune: mutați povestea Ioanei și a lui O la pe vremea când părinții tăi erau de vârsta ta.
Și aș putea continua cu multe alte variante pentru că poveștile sunt, nu-i așa?, mici fragmente dintr-o carte fără început și fără sfârșit. Dar m-am oprit la șapte, tot atâtea variațiuni câți pași a parcurs Raluca ca să scrie povestea Ioanei.
II.Despre NEMAIPOMENITELE CĂLĂTORII CU BLOGOBALAURII
Un blog este în ultimă instanță un jurnal (personal, al unui grup, al unei reviste etc.) iar cei care îl concep și îl întrețin intră în categoria jurnaliștilor, fie că au studii de specialitate sau nu. Așa cum rezultă din regulament, „Nemaipomenitele călătorii cu blogobalaurul în lumea cărților și dincolo de ele” este un blog ale cărui materiael intră în categoria jurnalismului cultural. De aceea cerchiștii vor trebui să pornească în demersul lor de la clarificarea a ceea:
- Ce este un jurnalist?
JURNALÍST ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. Specialist în jurnalistică; persoană care practică jurnalistica; gazetar;ziarist. (Nodex, 2002) Un jurnalist este o persoană implicată în activitatea culturală sau publicistică din jurul unei apariţii periodice (publicaţie sau, prin extensiune, transmisiune prin televiziune, radio, Internet ş.a.).
- Ce trebuie să știe un jurnalist?
„A corela fapte pentru a construi o analiză. A observa cu minuţiozitatea realitatea pentru a scrie un reportaj inspirat. A cerceta răbdător adevărul dintr-o anchetă. A avea capacitatea de a-l conduce pe intervievat spre exprimarea cea mai adecvată a gândurilor sale într-un interviu. A-ţi folosi cunoştinţele într-un comentariu pertinent etc. Jurnalistul face întotdeauna o muncă de creaţie. Însă în maniera mai degrabă a unui artizan care produce obiecte într-un registru determinat decât ca un artist sau ca un scriitor care lasă frâu liber spontaneităţii, spontaneităţii, imaginaţiei.” Yves Agnés, Introducere în jurnalism, p.17
- Ce calități trebuie să aibă un jurnalist
Mai întâi, spirit de observaţie şi o atenţie veşnic trează; curiozitate, fler, toleranţă, perseverenţă, bun simţ, precizie şi acurateţe, rigoare, disponibilitate și sociabilitate, capacitatea de a stabili relaţii, abilitate pentru a provoca discuţiile disponibilitate pentru a asculta, apoi: memorie, creativitate, spirit de analiză şi sinteză, dar şi, chiar dacă ne place mai puţin, capacitatea de a respecta termenele, capacitate de încadrare în spaţiul disponibil. În cele din urmă, mulţi autori pun pe primul loc, o bună cunoaşterea a limbii: vocabular, ortografie, sintaxă.
4. Care sunt uneltele jurnalistului?
Carnet de notiţe şi pix, creioane, scotch, postituri, hârtie, markere, agrafe, agendă, reportofon, aparat de fotografiat, laptop, tabletă
Sau toate adunate într-unul singur… smart…
În ceea ce am spus mai sus am preluat idei dintr-un „Mic ghid pentru jurnaliștii începători” scris pentru elevii care se pregăteau pentru Lecturiada 2014 a cărei temă era introducere în jurnalismul narativ. Primele două părți ale ghidului și atelierele de atunci sunt valabile și pentru tema din acest an când promovăm un alt tip de jurnalism, jurnalismul cultural. Puteți intra si direct de pe acest site de pe pagina Cercuri și Lecturiade. https://www.anpro.ro/2014/02/lecturiada-elevilor-2014/
P.S. Cred că ați recunoscut în titlu și în „teme” trimiterea la o cunoscută schiță a lui I.L. Caragiale, „Temă și variațiuni”. Merită să o citiți/recitiți. E, pur și simplu, genială. Un banal fapt divers, ajunge știre de prima pagină ca apoi să fie reluat din perspective diverse și în stiluri diverse de câteva publicații. Recunoașteți situația și în zilele noastre.
Spor la lucru și la inspirație! Și nu uitați proverbul: „Talentul este 1% inspirație și 99% transpirație.”
Comentarii recente