5iunie. PRIMA VARIANTĂ

Ieri am vorbit despre alegerea temei pentru povestiri și despre documentarea pe care trebuie să-o facem, înainte de a trece la conceperea blogulului cercului. De asemenea am introdus în discuție o nouă problema, cea a Jurnalului de bord pe care e bine sa-l ținem simultan cu scrierea povestirilor și construcția blogului. Astăzi mai facem „Încă un pas” în programul de recapitulare/pregătire pentru admiterea la Școala solomonarilor.

II. Despre genZ@POVESTIRI_DINTR-UN_RUCSAC

Tot ieri v-am propus câteva exerciții care ar putea avea rolul unor stimuli. Să ne întoarcem la primul dintre ele: a. Gândiți-vă la un loc în care ați fost, loc de care se leagă cele mai multe dintre amintirile voastre; b. Faceți o listă cu imagini şi evenimente pe care le asociaţi cu acel loc; c. Gândiţi-vă la o frază de început; d. Notaţi şase evenimente din ceea ce vă amintiți, legate de locul respectiv. Puteți completa astăzi cu e. faceți o listă de personaje care au participat la evenimente; f. Gândiți-vă la o frază de încheiere. Tot ieri v-am dat ideea să prezentați schematic toate aceste puncte într-o hartă mentală. În ultimul timp ați învățat să faceți și ați făcut suficient de multe la „școala online”, așa că nu mai insist asupra moduului în care se concepe o astfel de hartă. Cel mai simplu e să o imaginați ca un copac având părţile importante mai aproape de trunchi și fiecare ramură solidă ramificându-se în altele, mai multe și mai subțiri. După ce ați terminat de completat harta, veți constata că rezultatul este schema unei povestiri cu loc, timp, imagini care vi s-au imprimat pe retină, evenimente, personaje și așa mai departe. Dar nu e schema unei povestiri pe care ați citit-o și i-ați studiat la școală structura narativă, ci a uneia care vă aparține. Rămâne numai să o scrieți.

Sunt mai multe soluții pentru a transforma harta într-o povestire. Eu am preluat o idee de la Marinela Scripcariu, profesoară la clasele primare la Școala ELF din Cluj. E un exercițiu de scriere dirijată a unui text narativ, aplicat cu clasa ei (a IV-a) la scrierea Povestirilor dintr-un rucsac. Îmi veți spune că majoritatea dintre voi e la gimnaziu sau liceu și nu vă coborâți la nivelul claselor primare. Aici vă contrazic pe motivul că trebuie mai întâi să înțelegem mecanismul prim după care funcționează toate povestirile din lumea aceasta și apoi, în funcție de talent și inspirație, putem să complicăm cât dorim. Deocamdată vă propun să scriem după modelul Marinelei, alegând din harta voastră mentală ceea ce se potrivește.

Pasul 1: Dimineața,……………….(nume) își ia rucsacul și pornește spre școală (adaugă detalii)……….

Pasul 2: La semafor se întâlnește cu …………. (numele eroului ales) și ……………. (adaugă detalii).

Pasul 3. El/eroul îi atinge rucsacul și ………… (adaugă detalii)

Pasul 4 …………… ajunge cu întârziere la școală ……………………………….. (adaugă detalii)

Pasul 5. Când deschide rucsacul ……………. (adaugă detalii)

Pasul 6. Orele se termină și…………. (adaugă detalii)

Pasul 7. La întoarcere, la semafor se întâlnește din nou cu ………..(eroul) ………… (adauga detalii)

La sfârșit veți constata căați scris o povestire în care ați asamblat evenimente și personaje într-o structură cu situație inițială, problemă, rezolvarea problemei, situație finală și veți mai observa că ați făcut saltul de la biografia voastră la ficțiune. Ce vom face mai departe, vom vedea mâine. Până atunci, încă un exercițiu: schimbați perspectiva și rescrieți povestirea la persoana I.

II. Despre NEMAIPOMENITELE CĂLĂTORII CU BLOGOBALAURII…

Preiau și adaptez o postare de pe grup pusă acum mai bine de o lună când v-am atras atenția că este timpul să începeți să lucrați mai serios la blog. Este o listă cu sfaturi pentru începători. La cea mai simplă căutare pe google veți găsi nenumărate rubrici cu sfaturi (7, 27, 30 s.a.m.d.) pentru bloggerii incepători atât pentru partea tehnică (tutoriale), cât și pentru partea de conținut. Eu am ales dintre sutele de sfaturi pe acestea 10 pentru că mi s-au părut mai potrivite cu scopul concursului nostru.

#10SFATURI_pentru_cerchistii_viitori_bloggeri

1. Citiți și recitiți regulamentul până când sunteți siguri că ați înțeles cerințele.
2. Documentati-vă ce este un blog și prin ce se deosebeste de un site. Găsiți pe grup o postare care vă poate ajuta.
3. Descoperiți bloguri culturale și de călătorii; urmăriți scopul, organizarea, paginile, titlurile și, mai ales, conținutul. Sunt cele mai bune surse de inspirație.
4. Fixați-vă obiectivele (pe termen scurt și mediu deocamdată) și publicul țintă (elevii din școala voastră, numai cei de la gimnaziu sau numai cei de la liceu, membrii altor cercuri/cluburi etc.).
5. Structurați continutul și alegeți titlul paginilor (obligatorii și la libera alegere)
6. Căutați cea mai convenabilă soluție tehnică. De ex. www.simplesite.com Acesta e gratuit. Dar puteti găsi și alte soluții. Acum rezolvați subtitlul, logo-ul, designul paginii, structura de ansamblu, numărul de pagini, titlul lor.
7. Pregătiți conținutul. Aceasta e partea cea mai importantă a blogului. Nu rămâneti numai la textul scris. Inserați fotografii, animații, booktrailere, postere digitale, podcast-uri etc.
8. Reparțizați-vă rubricile de care veți răspunde fiecare. Fixați o zi din săptămână pentru postări.
9. Postați regulat.
10. Promovați-vă blogul și păstrați legătura cu publicul vostru cerându-i feedback-ul.

Despre primele trei puncte și punctul șase am vorbit în postarea trecută, dar am crezut că e bine să le aveți împreună pe toate zece.NPentru că e o activitate de grup va trebui să intrați în legătură (online sau păstând distanța!) unii cu alții, să faceți un schimb de idei și să vă repartizați sarcinile: cine se ocupă cu designul și partea tehnică, cine se ocupă cu adunarea materialelor, cine face în continuare materialele video/audio, cine se ocupă cu promovarea, cine caută idei în spațiul online, cine răspunde de Jurnalul de bord etc.

III. DEspre JURNALUL DE BORD și AUTOPREZENTARE 

Nu uitați să-l țineți la zi! Cred eu că o soluție bună ar fi să inserați în text fotografii de momente. Dau cuvântul Deliei Maier, profesoară la Școala Gimnazială IOANID din București, care ne povestește cum și-a convins elevii să-și scrie nu numai povestea din rucsac, ci și „jurnalul de creație” al poveștii.

„Mizând pe (ne)atenția specifică vârstei (ai mei sunt clasa a V-a), i-am anunțat că rucsacul este din nou invitatul nostru. Că e special și că va fi călător, cu două destinații ultrasecrete, pe care le va descoperi dacă rezolvă dilema frazelor încâlcite din resursa digitală. (erau evidente trimiteri la activitățile din Lecturiada − GenZ@ Povestiri dintr-un rucsac și Nemaipomenitele călătorii ale ucenicilor solomonari…). Enunțul suna așa: «Am pus în el o carte. O pagină de jurnal. Și o resursă digitală. Sunt trei elemente pe care aș vrea să înglobăm în discuție și în tema voastră. Am un rucsac călător. A văzut lumea, acum își dorește să îl umplu, să plecăm din nou la drum. Aș vrea să pun în el un dram de bucurie. Că, în sfârșit, am voie să mă plimb și dincolo de granițele cartierului. Dacă ai alege o carte să o iei la drum care ar fi? De ce? Ce te inspiră? Personajul sau povestea? Prin ce sunt reprezentative pentru tine, azi? Realizează, într-un minut-două o pagină de videojurnal prin care să justifici ce carte ar călători cu tine, cu noi toți, dacă ne-am împacheta rucsacul cu care să plecăm prin lume, dincolo de tărâmurile digitale, în Fantazia, cu blogobalaurul. Într-o postare separată (pentru că Facebook nu permite altfel)  pune și un fragmențel de videojurnal.»

Spor la lucru și la inspirație! Și nu uitați proverbul: „Talentul este 1% inspirație și 99% transpirație.”